Partium

“Partium” este denumirea unei regiuni cu granițe relativ incerte, care cuprinde, în linii mari, foste teritorii ale Ungariei Mari, situate în afara Banatului și a Transilvaniei propriu-zise. Corespunde cam cu Maramureș, Sătmarul și Crișana.

Numele vine de la latinescul „partium regni Hungariae”, (adică „părți ale regatului Ungariei”), și se referea inițial la părțile de est ale regatului, care au ajuns sub administrația Principatului Transilvaniei după bătălia de la Mohács, din secolul 16.

Cu toate astea, fiecare hartă existentă cu regiunea actuală pară să aibă, sau să propună, alte limite. Astfel, am suprapus hărțile pentru a găsi esența regiunii.

Versiune în maghiară:
Hărți realizate în Inkscape.

Strazi redenumite

Pe lângă cele mai frecvente nume de străzi din România, registrul secțiilor de vot îți permite să realizezi și un top cu numele de străzi rebotezate.  Cum ultimul mare val de redenumiri a avut loc acum un sfert de secol, o dată cu căderea comunismului, merită văzute ce nume au fost eliminate o dată cu revoluția.Date:

23 august 1944 – are loc lovitura de stat prin care regele Mihai dispune arestarea mareșalului Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Numită de comuniști „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”.

30 decembrie 1947 – „Ziua Republicii” – are loc abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea „Republicii Populare Române”.

6 martie 1945 – instaurarea primului guvern „muncitoresc”, cel al lui dr. Petru Groza

7 noiembrie 1917 – „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”, prin care bolșevicii, în frunte cu V. I. Lenin, preiau puterea în Rusia. Potrivit calendarului iulian, încă în uz la acea vreme în Rusia țaristă, revoluția a avut loc pe 25 octombrie.

1 mai – „Ziua Internațională a Muncii”, decretat în 1889 de Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago.

11 iunie 1948 – Marea Adunare Națională votează Legea 119 privind „naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi”

13 decembrie 1918 – „Ziua Tipografilor” – marca ziua în care aproximativ 600 de muncitori tipografi au ieșit la protest, fiind reprimați sângeros de forțele de ordine.

16 februarie 1933 – a avut loc marea grevă de la Atelierele CFR Grivița, în care a fost implicat și Gh. Gheorghiu-Dej. Greva a fost reprimată violent.

Persoane:

Karl Marx – (1818-1883) și Friedrich Engels – (1820-1883), filosofi politici germani, întemeietorii teoriei socialismului științific și autorii „Manifestului Partidului Comunist”

V.I. Lenin (născut „Ulianov”) – (1870-1924) revoluționar rus, primul lider al Uniunii Republicii Sovietice Socialiste.

Gheorghe Gheorghiu-Dej – (1901-1965) lider comunist al Republicii Populare Române, predecesorul lui Ceaușescu.

dr. Petru Groza – (1884-1958) om politic, liderul primului guvern „comunist”

Alexandru Sahia – (1908-1937) publicist și scriitor român, de orientare socialist-comunistă.

C-tin Dobrogeanu Gherea – (1855-1920) critic literar și membru marcant al Partidului Social Democrat Român.

Vasile Roaită – (1914-1933) muncitor feroviar român, a murit împușcat în timpul grevei de la Atelierele CFR Grivița (vezi mai sus).

Ștefan Gheorghiu – (1879-1914) militant socialist român . Academia de Studii Politice din București i-a purtat numele.

Gheorghe Dimitrov – lider al partidului comunist bulgar și prim-ministru al Bulgariei intre 1945 – 1949.

Ilie Pintilie – (1903-1940) muncitor feroviar și lider comunist român, mort în urma cutremurului din anul 1940 în închisoarea Doftana.

Altele:

Scânteia – organul de presă al Partidului Comunist Român

Nume de cinematografe

După analiza numelor de străzi din România (la care voi mai reveni), am primit o sugestie să analizez numele de cinematografe din țară. S-au luat astfel „sălile şi grădinile de spectacol cinematografic” „în administrarea Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor «România-Film»”, adică non-multiplexuri de mall, multe din ele nefuncționale astăzi. De departe cel mai popular nume este „Dacia”, urmat de alte nume mai mult sau mai puțin „comuniste” gen „Arta”, „Patria”, „Flacăra”, șamd.

Interesantă este și situația din 1948 (anul naționalizării cinematografiei românești, și nu numai), când multe din cinemauri au încă nume cu iz interbelic („Aro”, „Corso”, „Apollo”, „Lux”) dar încep să-și facă loc și nume comuniste („23 August”, „Muncitoresc” sau „Filimon Sârbu” – numele unui luptător anti-fascist). De remarcat și frecvența numelui „Trianon”, în număr total de 9 săli de spectacol, majoritatea în afara arcului carpatic (mai puțin cel din Timișoara).

Graficul înfățișează doar nume care apar de cel puțin 3 ori.

Sursă date: Anexa I din O.G. 39/2005 (actualizată pe 2009) și Decretul 330/1948. Realizat în Excel și Inkscape.

Romania: Nume de strazi

Inspirat de un grafic cu cele mai frecvente 50 de nume de străzi în SUA, am decis să fac ceva similar pentru România.

Norocul face ca Autoritatea Electorală Permanentă să aibă centralizarea secțiilor de votare din țară, iar cele din mediul urban conțin o listă a străzilor arondate (în mediul rural mai rar, deoarece de multe ori avem doar o secție pe sat, așa că enumerarea străzilor e redundantă). Prin câteva mișcări abile de Excel (eliminat duplicate, comasat duplicate cu „î/â”, eliminat cuvintele „strada…”, „calea…”, etc.) am obținut o listuță interesantă și utilă, și apoi niște grafice pe măsură.

Cea mai populară denumire de arteră este, oarecum previzibil, poetul Mihai Eminescu, fiind singurul prezent în numar mai mare de 200, atât cu prenumele sub forma Mihai cât și  Mihail.

De menționat și faptul că numele lui Cuza apare atât în forma „Cuza Vodă” (locul 52), cât și „Alexandru Ioan Cuza” (locul 67). Dacă aș fi luat împreună cele două variante, domnitorul „micii uniri” ar fi sărit pe locul 8.
Între primele 55, peste o treime sunt personalități istorice, și încă un sfert denumiri de plante (flori, respectiv arbori). Pentru o variantă cu străzile denumite după personalități istorice scoase în evidență, click aici.

Pentru grafice similare cu primele 120 de nume de stradă, click aici și aici.

Transilvania vs. Vechiul Regat

O comparație a celor mai frecvente 30 de nume pe cele două macro-regiuni istorice. Imediat vedem că Eminescu e în pole-position în ambele zone.

Observăm niște variațiuni normale, precum faptul că eroi locali gen Avram Iancu sau Horea, Cloșca și Crișan sunt pe poziții mai bune în Ardeal, iar „Mărășești” și „Oituz” sunt mai sus în Regat.

Ce e interesant e poziția bună în Ardeal a lui Tudor Vladimirescu (revoluționar oltean, pe locul 3) și mai ales a lui Nicolae Bălcescu (revoluționar bucureștean, pe locul 2, chiar mai bine ca-n Regat), dar și poziția bună a lui Gheorghe Doja în afara arcului carpatic (revoluționar secui, locul 29).

De altfel Gheorghe Doja e de departe cel mai popular nume al unei personalități maghiare. În Ardeal, următorii sunt Petőfi Sándor și Ady Endre, taman pe locurile 95, respectiv 105, și, spre deosebire de Doja, cu numele neromânizat.

Județul Bihor
În județul nostru Eminescu cade pe locul 7, cel mai popular nume fiind acela al „Republicii”, inclusiv strada principală a municipiului reședință de județ. O altă particularitate locală e scorul bun al străzii „Crișului” – că doar e-n Crișana – și „Ady Endre” – pentru că minoritate maghiară semnificativă.

Tipuri de artere
Peste 85% din arterele urbane poartă numele sub forma „Strada X”. Trebuie să mai menționez că e prima oară când aud de „stradelă”, iar faptul că „Fundătura…” e mai răspândită decât „Bulevarul…” a fost o reală surpriză pentru mine.

Au fost analizate în total 103 municipii și 217 orașe. Adică toate.

Cadrilaterul în 1930

O hartă etno-religioasă a Cadrilaterului (județele interbelice Durostor și Caliacra) făcută pentru Wikipedia, pornind de la datele recensământului românesc din 1930. În afară de orașul Ostrov și colțul de nord-est a plășii Silistra, teritoriul de mai jos este în componența Bulgariei. Motivul pentru care Cadrlaterul nu prea mai are români, iar Dobrogea noastră nu prea mai are bulgari este că în septembrie 1940 a avut loc un „schimb de populație” între cele două țări, o procedură considerată azi crimă împotriva umanității.

Hartă făcută în Inkscape.