ONG-uri: Arhiectura si Urbanism

O cercetarea rapidă prin registrul organizațiilor non-guvernamentale în ceea ce privește asociațiile, federațiile și fundațiile care menționează, în scopul organizației, cuvintele arhitect, arhitectură, urbanism sau urbanist, și derivate.Maps

Fundația singuratică din județul Sibiu e „Fundația Mihai Eminescu Trust”, ce are ca scop declarat „protectia, ocrotirea si restaurarea patrimoniului arhitectural si natural al Romaniei”

În ceea ce privește intensa activitate urbanistică din Teleorman, e vorba de 23 de ONG-uri cu scop declarat identic: „Realizarea unor activitati in interesul locuitorilor [comunei XYZ], pentru realizarea unor activitati si a unor proiecte de dezvoltare urbanistica, culturala si artistica, sociala si educationala, pastrarea si punerea in valoare a traditiilor locale, precum si cresterea gradului de confort a membrilor colectivitatii locale.” Toate au fost create în anul 2009, una după alta.

Și-n Harghita e vorba de ONG-uri sătești, doar că misiunile nu sunt așa de copy-paste ca-n Teleorman.

Hărți realizate în QGIS+Inkscape.

Date: http://www.data.gov.ro

Advertisements

Romania: ovine, caprine, bovine si porcine

Am dat peste niște date interesante de la ANSVSA, și anume, numărul ovinelor, caprinelor, bovinelor și porcinelor pe fiecare localitate din România (și de aici, bien sur, am extras și datele pe comune/orașe).

La ovine observăm două lucruri interesante: pe de o parte o lipsă destul de marcantă a acestor animale în Oltenia și Muntenia, cu excepția Bărăganului, și pe de altă parte o prezență puternică a turmelor de oi în sudul Transilvaniei (de unde și imaginea arhicunoscută a „ciobanului sibian”) precum și în Câmpia de Vest și Dobrogea-Bărăgan.Ovine_MÎn ceea ce privește caprinele, se pare că ele există în număr mare în sudul Olteniei și sud-vestul Munteniei, precum și în Dobrogea, Sudul Moldovei și Bărăgan.
Caprine_MBovinele par să fie animale foarte răspândite în zonele depresiunilor intramontane, în special în nordul și centrul Carpaților Orientali, dar și în județul Brăila și comunele din Delta Dunării.Bovine_MPorcinele în schimb se distribuie relativ uniform pe teritoriul țării. Se observă însă o defalcare inegală a capetelor de porcine pe gospodărie, în Oltenia, Muntenia și Moldova-fără-Bucovina fiind mult mai răspândite curțile cu 1-2 porci.Porcine_MȘi ca o sumă a hărților de mai sus, două hărți cu animalul dominant pe fiecare unitate administrativ-teritorială, respectiv, pe fiecare localitate. Datorită numărului mic de ovine, și mare de caprine, Oltenia și Muntenia prezintă o imagine mult mai pestriță decât restul țării, unde oaia este rege, poate cu excepția munților Apuseni și a vestului județului Suceava.Dominant_MUltima hartă: versiune pentru daltoniști.

Hărți realizate în QGIS și inkscape.

Date de pe data.gov.ro.

Biserica Ortodoxã Greacã a întregii Africi

În secolul V, în urma Conciliului Ecumenic de la Calcedon, Patriarhia Alexandriei (una din cele 5 biserici creștine mari din primele secole ale erei noastre, alături de Roma, Constantinopol, Antioh și Ierusalim) s-a rupt în două. Pe de o parte Biserica Coptă – de care țin azi majoritatea creștinilor de rit oriental din Africa, în special cei din Egipt și Etiopia – , ce oficia slujba în limba locală (coptă) și care nu a acceptat hotărârile conciliului, și Biserica Greacă, de limbă liturgică greacă, și în comuniune cu celelalte biserici ortodoxe, precum cea de la noi.

Harta de mai jos e inspirată de o hartă similară a Bisericii Romano-Catolice, iar datele sunt luate de pe Wikipedia, OrthodoxWiki și site-ul Patriarhiei. Unele informații au fost imposibil de găsit așa că anumite limite administrative sunt aproximative, cum ar fi cele ale:

  • (arhi)episcopiilor de pe teritoriul Egiptului: se menționează doar principalele orașe aparținătoare
  • episcopiei de Burundi și Rwanda: se menționează că includ „o mare parte din estulRep. Dem. Congo”. În acest sens am inclus și provinciile Kivu de Nord și Sud, dar e posibil să fie incluse și altele.
  • arhiepiscopiei de Mwanza care include „Tanzania de Vest”. Am inclus provinciile menționate într-un document de pe site-ul episcopiei ce detaila activitățile misionare din ultima vreme, dar e posibil ca jurisdicția ei să fie mai mare.

Un detaliu interesant e faptul că numele orașului Dar-es-Salaam e tradus în greacă sub forma „Irinopolis” (Orașul Păcii).

OrthodoxAfricaCreat în Inkscape, pornind de la o hartă de pe Wikimedia Commons.

Referendum unire – 10 mai

Referendumul de unire cu Sînmartinul din 10 mai a fost, din păcate, invalidat. Rezultatele au fost, după cum urmează:

Scor peste medie (96%) am întâlnit în cartierele de pe deal, în Dorobanți, Calea Aradului și în Nufăru. Rezultate mai slabe în Centru, Velența, Ioșia parțial, dar mai ales în capătul cartierelor Podgoria și Episcopia Bihor.

1_Da_Nu_96

Voturile nule par să se concentreze în jurul cetății, în special în Velența, estul zonei centrale de pe malul drept și sudul cartierului Orașul Nou, respectiv pe Splaiul Crișanei. Sporadic și-n Ioșia și Rogerius.2_NullPrezența la vot peste media de 19,69% s-a înregistrat în cartierele Oncea, Podgoria, Ioșia (zonele de case), Grigorescu, Cantemir și Nufăru. Cea mai slabă prezență la vot s-a înregistrat în Episcopia Bihor, zonă preponderent maghiară, ceea ce nu este surprinzător, având în vedere că partidele politice maghiare nu prea agreau fuziunea. De altfel, alte zone cu populație maghiară semnificativă (Orașul Nou, Nicolae Iorga, Podgoria) au înregistrat și ele prezență sub medie.
3_PrezentaSursă date: BEM, via oradea.ro

Hărți create cu QGIS și retușate în Inkscape (titlu, legendă, etc.).

România finlandezã

Întotdeauna când apare subiectul bilingvismului româno-maghiar și al statutului limbii maghiare în România, apare invariabil comparația cu celelate state europene. Pe de o parte unii vor insista că „nicăieri nu au minoritățile atâtea drepturi ca la noi”, pe de altă parte vor curge contra-exemplele de state europene cu autonimii, sau cu legislație mai bună decât cea românească.

Exemplul meu preferat e Finlanda, și asta deoarece Finlanda e similară României din anumite puncte de vedere. Majoritatea lingvistică are o pondere de 91% în ambele țări, iar vorbitori de suedeză (5,4%) se apropie de procentul maghiarofonilor din România (6,7%), fiind și ei, la fel ca maghiarii din România, concentrați geografic în anumite zone (coasta de vest și sud a Finlandei și insulele Åland).

Evident, există și diferențe. Dacă în Finlanda, vorbitorii de suedeză au contribuit activ la dezvoltarea conștiinței naționale finlandeze (în detrimentul Imperiului Țarist), în spațiul transilvan, naționalismul românesc și cel maghiar au fost forțe divergente, clădind proiecte naționale necompatibile.

Totuși Constituția Finlandei oferă un model interesant de bilingvism, ușor aplicabil în cazul României. Pe scurt, portrivit Constituției, există 2 limbi naționale – finlandeza și suedeza – iar pentru ca o municipalitate să folosească una sau ambele limbi naționale, trebuie să aibă cel puțin 8% vorbitori ai acelei limbi. Astfel sunt 399 municipalități monolingv-finlandeze, 21 bilingve cu majoritate finlandeză, 23 bilinve cu majoritate suedeză și 3 monolingv suedeze + insulele Åland (care au un statut aparte). În zonele monolingv-suedeze, vorbitorii de finlandeză trebuie să se adreseze autorităților locale în suedeză.

O prezentare mai detaliată a sistemului finlandez puteți găsi pe site-ul Universității Ottawa.

Luând sistemul finlandez și aplicându-l, mutatis mutandis, României, am avea 2776 unități ad-tiv teritoriale monolingv române, 224 bilingve, cu româna dominantă, 108 bilingve cu maghiara dominantă, 119 monolingv maghiare (cuprinzând doar 8110 etnici români) și 8 unde nici româna nici maghiara nu ar întruni pragul de 8%.

8_prc_FinHărți realizate în QGIS și Inkscape. Date: recensământ 2011.