Verbul Oltenesc (anii ’30)

Deși asociat în mod stereotipic cu regiunea Olteniei, perfectul simplu are o răspândire mai largă decât strict regiunea Olteniei. Harta de mai jos, e bazată se bazează pe Micul Atlas Lincvistic Român din 1981, vol. IV, bazată pe ancheta lui Emil Petrovici realizată între anii 1930-1938 în România Mare, și a fost inspirată din observația că unii bătrâni dintr-un sat de moți de lângă Carei (așezați acolo în anii ’20) încă folosesc acest timp verbal, iar Apusenii sunt departe de Oltenia.

Perfectul simplu AP

Datorită faptului că hărțile atlasului se bazează pe localități, au fost necesari câțiva pași pentru a ilustra teritoriul perfectului simplu. Astfel, fiecărei localități i s-a atribuit o regiune aferentă, prin diagrame de echidistanță Voronoi, care să oglindească datele din localitatea de referință. Inițial, agregarea datelor și trasarea diagramei s-a făcut manual (vezi imaginea de mai jos), ca ulterior să revin cu o versiune automatizată, în QGIS.

Process

Având în vedere că hărțile disponibile mie sunt „mici” în sensul că au doar 60 de localități figurate (inclusiv una care azi nu mai există), datele sunt foarte aproximative, mai ales în sud-estul României, unde densitatea lor este mai mică. O hartă a perfectului simplu bazată pe Atlasul Lingvistic cu hărți mari (precum acesta) ar oferi rezultate mult mai apropiate de adevăr. și ar include și zone precum Basarabia. De asemenea, mă întreb oare în câte zone s-a rarefiat uzul acestui timp verbal din anii ’30 până azi.

Advertisements

Ungaria Mare si prezidentialele române

Ce vedem mai sus este o hartă celebră cu rezultatele alegerilor poloneze din 2007 peste care a fost suprapusă conturul Germaniei antebelice. Alegerile ulterioare au arătat o distribuție similară a voturilor și fenomenul a fost discutat și răsdiscutat.

Ce vom vedea mai jos este un fenomen similar la noi, granița fiind de data asta cea dintre „Ungaria Mare” și „Țările Române”. Începem cu domnul Iliescu:

Iliescu

Apoi alte hărți din anii ’90…Prez 2

…și anii 2000.Prez 3Hărțile de bază sunt de pe Wiki, fie ale mele, fie ale utilizatorului AndreiN.

Remake: graficele openpolitics.ro

Portalul openpolitics.ro a publicat recent un articol intitulat „Ce arată toate sondajele de opinie pe alegerile prezidențiale?”, interesant de altfel, însă din păcate graficele, esența articolului, sunt pline de „chartjunk” și spații goale (vezi mai jos), având nevoie îmbunătățiri semnificative.Picture2Eror - Copy

Principala schimbare a fost eliminarea simbolurilor aferente diverselor institute de sondare. Ar părea relevante dacă s-ar discuta în articol despre diferențe remarcabile între institutul X și Y, dar așa, lăsate de capul lor, aceste simboluri mai mult încurcă decât ajută. Mai ales că două dintre simboluri (CSCI și ARP) sunt imposibil de diferențiat.

O altă modificare a fost ștergerea sintagmei „Procentajele arată rezultatele sondajelor de la diverse institute de sondare a opiniilor” care pe lângă că era repetitivă („sondajelor … de sondare”) și cam în plus (scopul procentajelor e ușor de intuit), mai era și scrisă la fel de mare ca titlul graficului, înecându-l practic. Titlul trebuie să iasă în evidență, că de aia e titlu.

A treia modificare a fost eliminarea legendei separate, și plasarea etichetelor cu numele candidaților în dreptul liniilor din grafic, pentru o mai rapidă lizibilitate. Și tot în acest scop, am modificat fundalul, din alb în negru, și am restrâns axele pe intervalele pe care există date. (De exemplu, în graficul de mai sus, între „septembrie” și „2 noiembrie” nu există date).

Iată rezultatul:

Redesign 0 Redesign 1 Redesign 2 Redesign 3 Redesign 4 Redesign 5 Redesign 6Grafice realizate în Inkscape

Maghiarii si suicidul

Suicid Tot Trans
Există, printre maghiari, un mit intitulat „blestemul turanic” care spune că ungurii sunt urmăriți de blestem, ceea ce ar explica, pe lângă frecventele tragedii politice, precum Mohács sau Trianon, și anumite ciudățenii, precum rata de sinucidere atipic de ridicată a Ungariei (locul 7 în lume, în anii ’80 pe locul 1). O formă științifică a „blestemului” este așa numita „ipoteză a suicidului Fino-Ugric”, prin care se stipulează că ar exista un element genetic în rata crescută a  printre anumite populații vorbitoare de limbi Fino-Ugrice.

Urmărind harta ratei de suicid din România, se poate observa că județele cu populație semnificativă de etnie maghiară ies imediat în evidență. Ilfovul este o ușoară anomalie, dar puricând datele din raportul Institutului Național de Medicină Legală, se observă că acolo avem de-a face cu o frecvență crescută a celor care-și iau viața prin intoxicații (38 față de o medie de 4-6 la alte județe), prin electrocutare (10 față de ~1/județ) sau înec (16 față de 2-3 prin alte părți). Dacă luăm doar suicidul prin spânzurare, de departe metoda favorită la noi (2129 din 2721 de sinucideri în 2013), Ilfov revine la o rată „normală”. E clar că în Ilfov e vorba de o situație atipică, legată probabil de caracterul său de periferie a capitalei.

Așa că pentru a vedea cât de bine se corelează proporția maghiarimii cu rata suicidului, am luat județele din Ardeal și județul Bacău (unde locuiesc ceangăii), căci în restul județelor, cu populație maghiară neglijabilă, variațiile s-ar explica, evident, prin alți factori.

Datele privind numărul sinuciderilor și procentul celor de etnie maghiară au fost luate din rapotul  Institutului Național de Medicină Legală, anexa 1, respectiv rezultatele recensământului din 2011. Grafic realizat în Excel și Inkscape.

BH-01-VIZ

Indicativul de județ e combinația de două litere (una, dacă ești „capitalist”) de la începutul numerelor de înmatriculare. M-am gândit să analizez frecvența literelor componente, căci, deși e lesne de observat că nu există județ care începe cu „F” dar multe încep cu „B”, sau se termină cu „J”, e mai interesant de văzut date exacte.

Am exclus literele „Ă”, „Δ, „”, „Ș” și „Ț” din analiză, deoarece nu se regăsesc în numere de înmatriculare, precum și „Q”, „W” și „Y” ce sunt utilizate doar în cuvinte străine, așa că nu prea era cum să se găsesacă în nume de județe.Judete

Graficele au fost realizate în Excel și bibilite în Inkscape.