Localitati cu nume secuiesti

Nu există Ținutul Secuiesc.
Dar…
Există Odorheiul Secuiesc. Și Cristurul Secuiesc, și Târgu Secuiesc. Și Săcueni, și Săcuieni, mai multe. Și o Secuia în Vaslui și un Secui în Dolj. Și câteva zeci de localități secuiești cu prefixul „Székely-” care la românizare n-au mai primit particula „Secuiesc” la final. Chiar și un Szekelburg nemțesc (pe românește Miercurea Ciuc) și un Sekule slovac.
Ba și un fost județ „secuiesc” în Muntenia.
Conform hărților de mai jos:
Siculonime_Ro

Magyarul:
Siculonime_Hu
QGIS/Inkscape

Advertisements

Katanga din România

Katanga este numele unei provincii foarte bogate în resurse din Republica Democrată Congo (fosta Zair), care la începutul anilor ’60 și-a declarat independența. În urma unui conflict armat, provincia separatistă a fost reintegrată în fosta colonie belgiană.

Katanga (sau Catanga) este totodată numele, mai mult sau mai puțin oficial, al unor cartiere din multiple orașe românești. Surprinzător de multe, și înclin să cred poreclele acestor cartiere vin de la o combinație de factori:

  • mediatizarea conflictului din Katanga în România socialistă, fiind vorba de un conflict iscat în contextul procesului de decolonizare
  • cartierele respective posibil să fi fost construite tot prin anii ’60
  • în general vorba de cartiere sărace, deci „necivilizate”, „de lumea a treia” ce atrage de la sine comparația cu Africa
  • și, legat de punctul precedent, pare de multe ori să fie vorba de cartiere cu populație semnificativă de etnie romă, „populație de culoare” cum s-ar zice.

Katanga
Câteva extrase din articole găsite online:

Mătăsari (jud. Gorj) – Cartierul Catanga din localitatea Mătăsari a devenit o zonă fantomă în ultimii 10 ani. Seamănă cu oraşele din vestul sălbatic, doar că în loc de saloane cu uşi ruginite sau din lemn putred, îţi „delectează” privirea blocuri pline de funingină pe la geamuri, câini vagabonzi, mizerie şi oameni din a căror privire a dispărut de mult orice speranţă pentru un viitor mai bun

Victoria – Este cartierul uitat complet de aleşii locali unde mizeria domină pretutindeni. „La noi în cartier nu se coseşte, nu se face curăţenie, iar blocul de nefamilişti de pe strada Oltului nr. 44 este un focar de infecţie.”

Turnu Măgurele – articol intitulat: „Catanga – cartierul vitregit de civilizaţie”

și preferata mea:

BrăilaUn bărbat a fost rănit și două mașini au fost distruse, în această noapte, în municipiul Brăila, dupa o bătaie ca-n filme, cu bâte, răngi și topoare, între o grupare de cartier din Chercea și una din Catanga. Un grup de bărbați din Chercea, conduși de Bulgaru, a intrat în cartierul Catanga, aproape de miezul nopții…

Harta socialistã a judetului Saac

Un exercițiu de imitație pe care doream să-l întreprind de ceva vreme. Există un stil de hărți ale județelor Republicii Socialiste România (link exemple), create cândva între 1968-1981, și de când am aflat de existența fostului județ Saac (sau Săcuieni), am zis că și acest județ merită o astfel de hartă, deși a fost desființat în 1829 1845.
Judetul Saac stil 60s
Având în vedere că fostul județ Saac a fost împărțit între Prahova și Buzău, orașele de pe teritoriul său au rămas destul de subdezvoltate. Orașul Mizil este cel mai mare, la 14.000 de locuitori, și nu există nici un municipiu. Judecând după poziția geografică și căile de comunicare rutiere, aș zice că orașul Urlați – azi pe la 10.000 de locuitori – ar fi fost într-o poziție mai bună să se dezvolte și să preia funcția de reședință de județ.

În ceea ce privește județele vecine, am păstrat județele existente în perioada interbelică. Și pentru că „Județul Trei Scaune” sună mai mișto decît „Covasna”.

Realizat în QGIS

Arborele Verde

Verde Final

O hartă făcută pentru expoziția „Local Municipalities” ce a avut loc în iunie la Galeria Visual Kontakt din Oradea, înfățișând localități unde există ceva ce poartă numele de „Arborele Verde”, cum ar fi o stradă, un hotel, sau un restaurant. În cazul Oradiei e vorba de strada Vasile Alecsandri care în limba maghiară e denumită strada Arborele Verde, după hanul omonim ce a existat cândva acolo.

În general, această denumire pare să se concentreze în spațiu central-european, în Austria fiind utilizată pentru hoteluri, în Ungaria, ca nume de stradă sau restaurante, și în Germania, pentru toate trei.

În versiunea de față, spre deosebire de cea din expoziție, am adăugat și o legendă, respectiv, un titlu, și am rotit nordul cu 15°.

Date: GoogleMaps; realizat în QGIS.