Cultele neoprotestante din Romania

Neoprotestanti
English version: Click here!
Prin termenul de „neoprotestant” se înțeleg acele culte protestante apărute pe teritoriul României începând cu secolul al XIX-lea și recunoscute oficial astăzi. Spre deosebire de occidentul anglo-saxon, unde n-a existat o separare clară între „paleoprotestanți” și „neoprotestanți”, pe teritoriul României au existat două valuri distincte de protestantism:

  1. cel inițial, de secol XVI, de unde avem bisericile protestante clasice: reformată (maghiară), unitariană (maghiară), luterană (cu două biserici, una săsească, și una maghiaro-slovacă), și
  2. cel modern, începând din secolul XIX, de unde avem cultele numite popular și „pocăite”.

În general, aceste culte sunt destul de similare, și multă lume nu face distincție între ele, însă, văzute din exterior, în linii mari, ele par să se distingă prin următoarele:

  1. Cultul baptist – Considerat de unii americani ca încadrându-se undeva la jumătatea drumului dintre protestanții „clasici” și cei „neo-”, este cel mai vechi cult „pocăit”, atât ca istorie proprie (a apărut prin secolul al XVII-lea) cât și ca prezență pe teritoriul României. Numele vine de la practica botezului la vârstă adultă.
  2. Penticostalismul – Cel mai numeros cult „pocăit” de la noi, și totodată cel cu cea mai rapidă creștere ca număr de adepți. Apărut în secolul XX ca o mișcare reformistă, pune accent pe „botezul cu Duhul Sfânt” și sunt cunoscuți pentru practica „vorbitului în limbi”. (Merită menționat faptul că această confesiune a avut o puternică răspândire și în rândul populației de etnie romă, și nu doar la noi. De exemplu, și comuna cu cea mai mare proporție de penticostali este una majoritar romă – 70% aparținând acestei etnii)
  3. Cultul adventist – numiți uneori și „sâmbetiști”, sunt cunoscuți pentru faptul că au ca zi sfântă sâmbăta și nu, ca alți creștini, duminica. Își au originea în mișcarea milenaristă a milleriților.
  4. Martorii lui Iehova – poate cei mai vizibili dintre neoprotestanți, sunt cunoscuți pentru că umblă din ușă în ușă cu revistele „Treziți-vă!” și „Turnul de Veghe”, pentru că îi spun Iehova divinității supreme și pentru faptul că sunt împotriva transfuziilor de sânge.
  5. Creștinii după Evanghelie – sunt ceea ce în engleză se numesc Plymouth Brethren, un cult apărut în Irlanda secolului al XIX-lea. N-au pastori plătiți, și au o organizare ecleziastică foarte descentrată, fără ierarhie.
  6. Biserica Evanghelică din România – poate cea mai interesantă dintre culte, dat fiind faptul că este unul în întregime autohton, desprinsă din ortodoxie, și nu din originară din catolicism, precum celelalte. Cea mai cunoscută personalitate a acestui cult este Dumitru Cornilescu, a cărui traducere a Bibliei este folosită de majoritatea protestanților români.

Date: Recensământ 2011. Realizat în QGIS și Inkscape

Reclame in Piata Unirii (B) – o scurta analiza

Recent, pe pagina lor de facebook, cei de la Rezistența Urbană au publicat o imagine cu numărul imens de reclame ce poluează vizual Piața Unirii din București. Au numărat nu mai puțin de 25 de reclame:

Unirii
Însă dincolo de numărul lor, o întrebare interesantă ar fi cât la sută din câmpul vizual este astfel obturat de meshuri și panouri publicitare? Ce procent din oraș este ascuns vederii?

ReclameUnirii

Din ce se vede mai sus nu mai puțin de 9,4% se ascunde în spatele reclamelor, însă dacă defalcăm imaginea pe cele trei părți componente (cer, clădiri și stradă) observăm că peste 25% din clădiri – ce compun aproape o treime din imagine – sunt camuflate de reclame. Sufocant.

PS. By popular demand, o analiză similară a Pieței Națiunile Unite:

Natiunile Unite

Vedem aceleași proporții ca-n Piața Unirii: cam 10% acoperire a aimaginii și peste 25% din clădiri – ce compun o treime din imagine – sunt camuflate de reclame.

ReclameNatUniteAnaliză realizată cu Inkscape.

Etimologiile Transilvaniei

For English version: Click Here.

TransilvaniaTrio

Există două denumiri mari și late pentru regiunea istorică a Transilvaniei, fiecare cu mai multe forme, și nu în puține cazuri se întâmplă ca într-o limbă să regăsim două sau chiar trei forme (cu toate că adesea unele forme sunt relicve istorice ieșite din uz).

De departe ce mai răspândită formă în Europa și în lume este cea latinească, folosită și-n titlul acestei postări. „Transilvania” este varianta tradusă în latinește a denumirii ungurești „Erdély” și ambele înseamnă același lucru. Limba română le conține pe ambele: „Ardeal”/„Transilvania”

Un alt nume este cel ce poate fi numit germano-centric, sau mai bine zis saso-centric, pentru că face referire la cele șapte cetăți medievale întemeiate de coloniștii sași. El este folosit de nemți, slavi și, în mod interesant de către valoni, de tătarii de pe Volga și de islandezi.

Câteva observații:

  • ungurii sunt principalul popor european care nu folosește varianta latinească „Transilvania”, cu atât mai surprinzător cu cât termenul își are originea în cancelariile regatului maghiar (unde se folosea latina medievală)
  • Varianta „Ardeal” era în general folosită în țările din jurul Ungariei, și de turci și ruși (plus unele popoare influențate lingvistic de ele). Totuși iugoslavi și azerii nu mai utilizează azi termenul.
  • Există o teorie alternativă cum că „Ardeal” ar avea origini indo-europene, da nu mi se par convingătoare argumentele și pare să fie din seria eforturilor de tip „totul musai de la daci
  • Varianta germană a trecut, tradus fiind, în aproape toate limbile slave (poate macedoneana lipsește doar din cauza lipsei de informații). În mod cu totul excepțional, a făcut un salt din rusă în tătară, din nou prin traducere. Din câte îmi dau seama, e singura limbă turcică ce a preluat varianta asta.
  • Suspectez că varianta islandeză e o creație a eforturilor de „reînoire a limbii” întreprinsă în secolul al XIX-lea
  • Am găsit și numele ucrainean „Chiskarpattya” însă doar aici, și nu am găsit nimic care să confirme că acesta chiar a existat sau a fost folosit (și sincer, pare ușor dubios).
  • N-am găsit informații pentru kurzi, suspectez că au preluat „Erdel” de la turci, da în lipsă de informații, am lăsat zona gri.
  • Sursa informațiilor este Wikipedia și Wiktionary