Tag Archives: Romania

The curious case of Romania’s Gheorghe Doja streets

Having streets in Hungary named after a Hungarian historical figure is nothing unusual. It’s by no means that unheard of to have streets in neighboring countries bear said name, provided  that we’re talking about areas where ethnic Hungarians make up a significant slice of the population. But what sets Dózsa György apart is that his name was used to christen street all across Romania, including many town where few, if any, Hungarians have lived. A weird relic of early communist times, when revolutionary credentials were more important than national origin…

dozsa-doja-infographic

Made in QGIS and Inkscape.
Data: OpenStreetMap and the Romanian Permanent Electoral Authority

Romanian version: Link

Advertisements

Romania: Education by ethnicity, religion and country of birth

The Romanian Census of 2011 has produced a lot of information regarding the country’s inhabitants. One such interesting statistic that I stumbled across is the level of education of the population (aged 10 or above) broken down by ethnic affiliation and by religious denomination, as well as that of foreign residents.

Romania Education Ethnicity 2
Ethnicity

Looking at ethnic breakdowns, one of the first things that is noticeable is that the numbers for Roma shift heavily towards the lower end of the spectrum. They are 10 times more likely to be illiterate (defined as “people who do not know how to write, but may or may not know how to read”), but also have higher than the national average “primary only” and “secondary only” education; while at the other end of the spectrum they are 18 times less likely to have a Bachelor’s degree.

While this “education deficit” of the Roma population is general knowledge, one interesting find in the data is that the Turkish minority has an almost similar skew towards the lower end of the spectrum (second highest rate of illiteracy, with more than 1 in 10 being illiterate, almost 8 times the national average), although the number of Turks with higher education is significantly higher (9.2%) than the Roma with such a degree (0.7%).

Interestingly enough, the other Muslim minority of Dobruja, the Tatars, are very different from the Turks. The overall numbers are close to the national average, with a slight skew towards the positive (a bit more higher-educated people, a bit lower numbers of people who cannot write).

On the other end of the spectrum (low illiteracy, very high levels of higher education) one finds the Jews (over half being college educated), the Armenians, and to a lesser degree the Greeks, the Italians and the heterogeneous “Other” group. What probably distinguishes these ethnic groups is probably their historic status as “mercantile minorities”, usually found in urban areas (cities usually have higher levels of education compared to the countryside).

While Serbs and Bulgarians tend to have a profile similar to ethnic Romanians, Ukrainians, Croats, Czechs and Slovaks tend to have higher rates than the national average in the ‘Secondary Education’ cathegory, while having lower rates at the extremes (college and no/primary education). This might be connected to them inhabiting mostly rural, mountainous areas.

Romania Education Religion 2
Religion

When it comes to religious breakdown, the highest numbers of people with primary education or less are Muslims (due to the low rates among Turks and Muslim Roma) and Pentecostals (a denomination which also has many Roma converts). But while Muslims have average levels of college education, college graduates of the Pentecostal persuasion are just a third of the national rate, with small rates of high-school graduates as well. Many evangelical denominations also display lower than average higher education graduation rates, such as the 7th Day Adventists, Jehovah’s Witnesses, the Plymouth Brethren but interestingly enough, not the Baptists or the Romanian Evangelicals.

The traditional Hungarian denominations (Roman-Catholics, Reformed, Unitarians and Evangelical Lutherans) on the other hand tend to display lower college rates but higher levels of secondary schooling, especially vocational training.

On the other end of the spectrum we find Jews and Armenians once again, together with Atheists and those who declared No Religion (the Romanian census treats the two options as distinct). This fits in the general trend of the worldwide irreligiosity being correlated with higher levels of education.

One last interesting quirk is the higher than average post-high-school education among the Greek-Catholics. Reasons for this might be either their tradition of being an important part of the Transylvanian-Romanian intellectual elite, or a more pronounced tendency of the intellectuals to revert back to the Greek-Catholic identity after the church was legalized again post-1989 (the Greek-Catholic Church was outlawed and its assets given to the Orthodox Church by the Communist authorities in 1948).

Romania Education Foreigners 2
Foreigners in Romania

The last visualization features roughly the same stats (minus rates of illiteracy and Bachelor’s only education) for people residing in Romania for more than 12 months at the time of the census.

The biggest surprise in the data is that all of the foreigners have rates of higher education above the Romanian average, with the notable exception of Tunisians, which are one percentage point below, which also displays a very rate of high-school-only educational level. Western Europeans, Middle Easterners, Ukrainians and first and foremost Americans all display levels of higher education at least twice as high as Romanian citizens.

This is probably due to the restricted levels of immigration, which have seen mostly „western expats” moving here due to work-related reasons, or the traditional „arab (medical) student” choosing to remain in the country after graduation.

Data: Romanian census of 2011
Made in LibreOffice Calc and Inkscape

Mega Image Archipelago

MegaImageArchipelago

Mega Image is a series of convenience stores owned by the Dutch Delhaize Group. Bucharest + its suburbs, Ploiești, Brașov and Constanța are the only 4 urban areas that boast with 3 or more Mega Image stores, with a few more spread here and there around Bucharest, making their distribution highly localized, with their density within the capital being huge. It has become a running joke with Romania’s main satire-news site, 3% of their articles poking fun at the retail chain’s tendency to open one store next another, similar to the Lewis Black’s old “Starbuck’s next to a Starbuck’s” stand up.

MegaImageNR

The distribution of the stores outside the capital seems to follow the holiday habits of the native Bucharester. Outside the capital, they are found in Constanța, on the seaside, and on the Prahova Valley-Brașov area, in the mountains, both popular weekend getaway destinataions for folks in the capital. For most of the rest of us, Mega Image is just an obscure thing, people from the capital joke about, a Bucharest meme that hardly makes sense outside the capital.

My map is meant to represent the isolated patches of civilized land, where one is never too far from the presence of a Mega Image.

Made with QGIS and Inkscape. Inspired by this map.

Fenomenul “strada Gheorghe Doja”

TitleSebis2b

În localitatea Sebiș, din județul Arad, vizavi de primăria cea modernă, în miezul unui sens giratoriu unde asfaltul a fost de mult înlocuit cu pișcoți, se înalță o statuie cu o tânără domniță, simbolizând, probabil, un măreț ideal. Pe soclul statuii, trei de-o parte, trei de alta, se văd șase medalioane cu chipurile unor personaje de vază ale istoriei românești: Mihai Viteazul, Constantin Brâncoveanul, Avram Iancu, Horea, Decebal și… Dózsa György.

Secuiul Gheorghe Doja e un element interesant al istoriei românești, căci, la fel ca sărbătoarea de „1 Mai muncitoresc”, este lăsată moștenire de comuniști, da nu deranjează pe nimeni. A apărut în manuale în perioada lui Dej, că era bun și pe latura ideologică (era contra „moșierilor”), și pe cea pragmatică (dădea bine la minoritatea maghiară, curtată pe-atunci de comuniști). Când a venit perioada naționalistă a lui Ceaușescu, s-a trecut peste detaliul etniei, și s-a marșat doar pe partea ideologică, iar după ’89 a rămas din inerție. La urma urmei, noi știm că atunci când țărănimea se răscula în Ardeal o făcea contra „grofilor maghiari”, precum au făcut Horea, Cloșca și Crișan sau Avram Iancu, așa că și Gheorghe Doja, lider de răscoală, tot din același film trebuia să fie…

Doja Vertical
Hărți realizate în QGIS și Inkscape.
Date: OpenStreetMap și Autoritatea Electorală Permanentă

Cultele neoprotestante din Romania

Neoprotestanti
English version: Click here!
Prin termenul de „neoprotestant” se înțeleg acele culte protestante apărute pe teritoriul României începând cu secolul al XIX-lea și recunoscute oficial astăzi. Spre deosebire de occidentul anglo-saxon, unde n-a existat o separare clară între „paleoprotestanți” și „neoprotestanți”, pe teritoriul României au existat două valuri distincte de protestantism:

  1. cel inițial, de secol XVI, de unde avem bisericile protestante clasice: reformată (maghiară), unitariană (maghiară), luterană (cu două biserici, una săsească, și una maghiaro-slovacă), și
  2. cel modern, începând din secolul XIX, de unde avem cultele numite popular și „pocăite”.

În general, aceste culte sunt destul de similare, și multă lume nu face distincție între ele, însă, văzute din exterior, în linii mari, ele par să se distingă prin următoarele:

  1. Cultul baptist – Considerat de unii americani ca încadrându-se undeva la jumătatea drumului dintre protestanții „clasici” și cei „neo-”, este cel mai vechi cult „pocăit”, atât ca istorie proprie (a apărut prin secolul al XVII-lea) cât și ca prezență pe teritoriul României. Numele vine de la practica botezului la vârstă adultă.
  2. Penticostalismul – Cel mai numeros cult „pocăit” de la noi, și totodată cel cu cea mai rapidă creștere ca număr de adepți. Apărut în secolul XX ca o mișcare reformistă, pune accent pe „botezul cu Duhul Sfânt” și sunt cunoscuți pentru practica „vorbitului în limbi”. (Merită menționat faptul că această confesiune a avut o puternică răspândire și în rândul populației de etnie romă, și nu doar la noi. De exemplu, și comuna cu cea mai mare proporție de penticostali este una majoritar romă – 70% aparținând acestei etnii)
  3. Cultul adventist – numiți uneori și „sâmbetiști”, sunt cunoscuți pentru faptul că au ca zi sfântă sâmbăta și nu, ca alți creștini, duminica. Își au originea în mișcarea milenaristă a milleriților.
  4. Martorii lui Iehova – poate cei mai vizibili dintre neoprotestanți, sunt cunoscuți pentru că umblă din ușă în ușă cu revistele „Treziți-vă!” și „Turnul de Veghe”, pentru că îi spun Iehova divinității supreme și pentru faptul că sunt împotriva transfuziilor de sânge.
  5. Creștinii după Evanghelie – sunt ceea ce în engleză se numesc Plymouth Brethren, un cult apărut în Irlanda secolului al XIX-lea. N-au pastori plătiți, și au o organizare ecleziastică foarte descentrată, fără ierarhie.
  6. Biserica Evanghelică din România – poate cea mai interesantă dintre culte, dat fiind faptul că este unul în întregime autohton, desprinsă din ortodoxie, și nu din originară din catolicism, precum celelalte. Cea mai cunoscută personalitate a acestui cult este Dumitru Cornilescu, a cărui traducere a Bibliei este folosită de majoritatea protestanților români.

Date: Recensământ 2011. Realizat în QGIS și Inkscape

Reclame in Piata Unirii (B) – o scurta analiza

Recent, pe pagina lor de facebook, cei de la Rezistența Urbană au publicat o imagine cu numărul imens de reclame ce poluează vizual Piața Unirii din București. Au numărat nu mai puțin de 25 de reclame:

Unirii
Însă dincolo de numărul lor, o întrebare interesantă ar fi cât la sută din câmpul vizual este astfel obturat de meshuri și panouri publicitare? Ce procent din oraș este ascuns vederii?

ReclameUnirii

Din ce se vede mai sus nu mai puțin de 9,4% se ascunde în spatele reclamelor, însă dacă defalcăm imaginea pe cele trei părți componente (cer, clădiri și stradă) observăm că peste 25% din clădiri – ce compun aproape o treime din imagine – sunt camuflate de reclame. Sufocant.

PS. By popular demand, o analiză similară a Pieței Națiunile Unite:

Natiunile Unite

Vedem aceleași proporții ca-n Piața Unirii: cam 10% acoperire a aimaginii și peste 25% din clădiri – ce compun o treime din imagine – sunt camuflate de reclame.

ReclameNatUniteAnaliză realizată cu Inkscape.

Etimologiile Transilvaniei

For English version: Click Here.

TransilvaniaTrio

Există două denumiri mari și late pentru regiunea istorică a Transilvaniei, fiecare cu mai multe forme, și nu în puține cazuri se întâmplă ca într-o limbă să regăsim două sau chiar trei forme (cu toate că adesea unele forme sunt relicve istorice ieșite din uz).

De departe ce mai răspândită formă în Europa și în lume este cea latinească, folosită și-n titlul acestei postări. „Transilvania” este varianta tradusă în latinește a denumirii ungurești „Erdély” și ambele înseamnă același lucru. Limba română le conține pe ambele: „Ardeal”/„Transilvania”

Un alt nume este cel ce poate fi numit germano-centric, sau mai bine zis saso-centric, pentru că face referire la cele șapte cetăți medievale întemeiate de coloniștii sași. El este folosit de nemți, slavi și, în mod interesant de către valoni, de tătarii de pe Volga și de islandezi.

Câteva observații:

  • ungurii sunt principalul popor european care nu folosește varianta latinească „Transilvania”, cu atât mai surprinzător cu cât termenul își are originea în cancelariile regatului maghiar (unde se folosea latina medievală)
  • Varianta „Ardeal” era în general folosită în țările din jurul Ungariei, și de turci și ruși (plus unele popoare influențate lingvistic de ele). Totuși iugoslavi și azerii nu mai utilizează azi termenul.
  • Există o teorie alternativă cum că „Ardeal” ar avea origini indo-europene, da nu mi se par convingătoare argumentele și pare să fie din seria eforturilor de tip „totul musai de la daci
  • Varianta germană a trecut, tradus fiind, în aproape toate limbile slave (poate macedoneana lipsește doar din cauza lipsei de informații). În mod cu totul excepțional, a făcut un salt din rusă în tătară, din nou prin traducere. Din câte îmi dau seama, e singura limbă turcică ce a preluat varianta asta.
  • Suspectez că varianta islandeză e o creație a eforturilor de „reînoire a limbii” întreprinsă în secolul al XIX-lea
  • Am găsit și numele ucrainean „Chiskarpattya” însă doar aici, și nu am găsit nimic care să confirme că acesta chiar a existat sau a fost folosit (și sincer, pare ușor dubios).
  • N-am găsit informații pentru kurzi, suspectez că au preluat „Erdel” de la turci, da în lipsă de informații, am lăsat zona gri.
  • Sursa informațiilor este Wikipedia și Wiktionary

Tinutul Secuiesc – analiza unei propuneri

English version below – Magyar verzió lenneb – Version française au bout

Pe data de 25 octombrie a.c., Consiliul Național Secuiesc a organizat o „iluminare a hotarelor Ținutului Secuiesc” cu „focuri de veghe”, pentru a delimita arealul care se dorește a fi, în cazul unei viitoare reorganizări administrative, o regiune distinctă. Evenimentul a avut puțin ecou în presă, fiind de importanță minoră și țara fiind preocupată în perioada aceea cu cazul Oprea.

Evenimentul este semnificativ însă pentru că avem pentru prima oară o delimitare clară a Ținutului Secuiesc ca proiect politic (până acum aveam tot felul de variațiuni din diverse surse mai mult sau mai puțin credibile, unele incluzând tot județul Mureș, altele incluzând scaunul medieval al Arieșului, ș.a.m.d.). Ce e și mai îmbucurător e că actuala propunere se suprapune perfect peste delimitarea comunelor și orașelor actuale, astfel, putându-se purcede la o analiză mai aprofundată a cuprinsului unei asemenea regiuni.

Infograficul de mai jos a apărut tocmai din dorița de a înțelege mai bine profilul Ținutului Secuiesc propus:

TinutulSecuiesc

Magyar verzió:
Szekelyfold

English version:
Szeklerland

Version française:
PaysSicule