Prezidentiale 2014: Oradea – Turul 2

Și după turul I, a urmat invariabil și turul II. Începem, din nou, cu datele generale legate de vot:
Prezenta2Per ansamblu, distribuția e cam aceeași, dar peste tot cam cu 10% mai mare, cu maxime la secțiile 122-123 (centru), și 42 (str. Universității). Diferit față de turul I e faptul că minima s-a mutat de pe Calea Clujului în zona sudică a Orașului Nou (intersecție Decebal cu Sucevei) și s-au mobilizat puternic alegătorii din sudul Ioșiei, cartierul Europa și zona de case Cantemir – Muntele Găina.
Liste2Votul pe listele suplimentare este în linii mari la fel ca acum două săptămâni (maxima la Universitate), dar de data asta se evidențiază și secția de vot de lângă gară.
Urna2La votul cu urna mobilă, din nou, fruntașe sunt secțiile de vot unde pot face cerere cei din Penitenciarul Oradea, și procente mari se mai observă la secții de lângă spitale (zona străzii Magheru, pe Spitalului sau secția aceea din Rogerius, în imediata vecinătate a Spitalului de Copii). În schimb secția de vot de pe deal cu vot la urna mobilă de peste 10% este cam departe de Spitalul TBC, așa că explicație este probabil alta.

Și să vedem situația finaliștilor:
Iohannis2Klaus Iohannis a fost, desigur, câștigătorul, cu scor foarte bun în zona centrală (excepție cele două secții menționate anterior), la Universitate, pe dealuri, în Episcopia și Podgoria, dar și în capătul Căii Clujului. De remarcat că scorul minim din Oradea (53,8%) e foarte aproape de scorul mediu (54.4%) obținut la nivel național, și faptul că cel mai mic scor este mai mare de 50% înseamnă că sibianul a câștigat în absolut fiecare secție de vot din Oradea.
Dif_Tur_Iohannis2El a acumulat mai peste tot minim 20 de puncte procentuale în plus față de primul tur, dar pe alocuri cifra a ajuns la peste 50 de puncte. Nu e tocmai coincidență faptul că distribuția zonelor de unde Iohannis a câștigat multe voturi în plus în al doilea tur seamănă izbitor de mult cu distribuția voturilor maghiare din primul tur. Electoratul maghiar a migrat masiv spre Iohannis din motive destul de evidente (e ardelean și e minoritar) pe lângă faptul că oricum acest electorat are o lungă istorie de vot anti-„candidat PSD”. De altfel, județul cu cel mai bun scor pentru candidatul sas a fost Harghita, Sibiul nativ fiind abia pe locul doi.

Și apropo de locul 2, iată distribuția voturilor lui Victor Ponta:

Ponta2Similar cu primul tur, scor mare în zona Velența-Seleuș-Calea Clujului, în Ioșia și unele zone din Nufărul, dar și în cartierul Europa, bulevardul Dacia. Cele mai mici scoruri s-au înregistrat în Episcopia și Podgoria, zone preponderent maghiare.
Dif_Tur_Ponta2

Față de primul tur, Ponta a reușit în general să-și mărească scorul cu până la maxim 10 puncte procentuale. Doar într-o singură secție a reușit candidatul PSD să obțină un scor cu peste 10 puncte mai mare, iar în mai multe secții scorul obținut în al doilea tur a fost mai mic decât în primul. Probail asta se datorează prezenței mai mari la vot, oamenii mobilizați în plus fiind în general mai degrabă anti-PSD.

Vezi și: Oradea – Turul I.

Hărți create cu QGIS și retușate în Inkscape (titlu, legendă, etc.).

Advertisements

Judetul Lovistea si turul 1

Până BEC termină de numărat voturi și ajunge să pună la dispoziția publicului date din al doilea tur, să revenim un pic la turul 1 și regiunea Olteniei. Nu despre fraude vorbim, ci despre un județ care azi nu mai există: județul Loviștea.

Cine a aruncat o privire peste harta voturilor din turul 1 defalcat pe comune a putut să observe că în sudul țării, aproape fiecare unitate administrativ teritorială era colorată în roșu, dând fruntaș Partidul Social-Democrat, cu câte un pixel oraș/sat albastru ici-colo. Singura excepție a fost „Țara Loviștei”, care în secolul al XVII-lea forma un județ propriu, fiind ulterior absorbit de județul Vâlcea.

Lovistea

Depresiunea Loviștei face legătura dintre Sibiu pe de o parte, prin pasul Turnu-Roșu, și Râmnicu-Vâlcea pe cealaltă, prin pasul Cozia, și e posibil ca proximitatea geografică față de orașul lui Klaus Iohannis să fie responsabilă de scorul „de dreapta” de aici. Sau pur și simplu loviștenii sunt mai ocoși.

Lovistea17
Județul Loviștea în Țara Românească a secolului 17

De altfel, nu e un lucru neobișnuit să vezi vechi hotare în hărțile cu distribuția voturilor, și oricât s-au dat comentatorii de ceasul morții că e diferență mare între Ardeal și Regat, acea diferență a existat mereu. Vezi: „Ungaria Mare și prezidențialele române

Un alt județ din sud de care probabil n-ați auzit e Județul Saac.

Hărțile create în Inkscape, prima incluzând elemente din această hartă.

Prezidentiale 2014: Oradea – Turul 1

First thing’s first: Datele generale despre vot.
PrezentaPrezența la vot a fost la nivelul municipiului Oradea de 48.47%. Se obsevă că la nicelul secțiilor de votare, în general prezența a fost între 40% și 60%, cu două excepții notabile: secția 42 și secțiile 122-123, unde prezența a ajuns la 67%-72%.  Următoarele 2 hărți explică aceste anomalii:

ListeSecția 42 iese în evidență în harta voturilor pe liste speciale. În perimetrul acestei zone se află Universitatea Oradea și căminele aferente, așa că nu e tocmai o anomalie faptul că peste o treime din voturile exprimate aici au fost pe liste.

UrnaSectiile 122-123 sunt în schimb fruntașe la votul cu urna mobilă, explicabil de faptul că în zonă se află Penitenciarul Oradea, unde alegătorii nu se pot deplasa până la secțiile de votare, așa că trebuie să vină muntele la Mahomed.

Voturile la nivelul urbei s-au împărțit după cum urmează:

ChartSă vedem deci Fruntașii:

PrimulCâștigătorul detașat în  Oradea a fost, evident, Klaus Iohannis, luând 138 din 143 secții de vot.  Spun „evident”, deoarece Iohannis Oradea este 1) oraș, 2) în Ardeal și 3) condus de un primar cu cotă mare de popularitate care e în același partid cu el.

Două secții de votare l-au avut ca funtaș pe Kelemen Hunor, ambele în Episcopia Bihor, zonă cu populație maghiară însemnată, iar Victor Ponta a câștigat o secție de vot în Velența-Seleuș, o zonă mărginașă, plus cele două secții din centru cu mulți votanți în pușcărie.
IohannisIohannis pare să fi adunat procente însemnate în zonele mai noi ale Oradiei, multe cu case construite după revoluție (Dealurile, în capăt la Nurăful, Tineretului) de noua „burghezie” sau cu votanți tineri (Universitate).
PontaÎn schimb Victor Ponta a avut rezultate bune în Velența-Calea Clujului, Ioșia, Nufătul I și unele zone din Rogerius, asta pe lângă secțiile 122-123 amintite mai sus. Evident e vorba de cartiere cu populație mai puțin înstărită.

Pe lângă Ponta și Iohannis, al treilea segment relevant de alegătorii orădeni este electoratul maghiar:
KelemenAl treilea clasat, cu 8,73% din sufragii, este candidatul UDMR, Kelemen Hunor, care a avut scor bun în zonele tradiționale: Episcopia Bihor, Podgoria veche și fâșia aceea care începe din parcul Bălcescu (fosta Rhédey), și merge spre nord-est, prin Orașul Nou, zona parcului Petőfi și cartierul Nicolae Iorga de pe deal.
SzilagyiSpre deosebire de alegerile anterioare însă, candidatul UDMR a avut competiție din partea PPMT-ului, prin persoana lui Szilágyi Zsolt, care a scos un scor mai mult decât decent de 3.18%, luând peste un sfert din electoratul maghiar.

Ba mai mult, după cum se vede în harta următoare, în două secții, candidatul PPMT a luat mai multe voturi decât candidatul UDMR.
HuProp

Restul candidaților:

În ceea ce-i privește pe ceilalți, începem cu Monica Macovei. Scor surprinzător de mic la secția arondată Universității, având în vedere scorul bun obținut prin celelalte centre universitare. Probabil tipologia studentului de la Oradea este ușor altfel.

Scor bun obținut în zona centrală (Piața Unirii-Strada Mihai Pavel și parcul Petőfi) și bvd. Dacia.

MacoveiTăriceanu: un scor bun pe strada Spitalului, la Universitate și încă câteva secții de pe bvd Dacia, Ioșia veche și Cantemir.
TariceanuElena Udrea:
UdreaDan Diaconescu are cel mai bun rezultat în Velența-Seleuș-Calea Clujului, un fapt nu tocmai surprinzător având în vedere profilul social al zonei.
DDTVO ultimă hartă al candidaților PRM: Gheorghe Funar și Corneliu Vadim Tudor. Deși Vadim a avut un scor mult mai bum decât Funar, cei doi reprezintă cam același electorat, așa că meritau luați împreună. Zonele cu scor bun par să fie Ioșia și Calea Clujului, pe lângă alte câteva secții aruncate ici-colo.
Vadim FunarRestul candidaților au avut scoruri mult prea mici să merite cartați. Drept încheiere, o hartă a densității voturilor:
DensVezi și: Europarlamentare Oradea.

Hărți create cu QGIS și retușate în Inkscape (titlu, legendă, etc.).

Nume de localitati

1. -EȘTI1.-ești

Cea mai răspândită terminație a numelor de localități în România, inclusiv capitala, este sufixul „-ești”. Este o formă plurală a sufixului posesiv „-escu”, folosit ca terminație patronimică în trecut (Ionescu, Popescu), la rândul său provenit din latinescul „-iscus”. Se observă o răspândire puternică în zonele de deal ale Olteniei, Munteniei și Moldovei „noastre”, precum și în munții Apuseni (în mod oarecum surprinzător).

2. -ENI/-ANI2.a-eni-ani

A doua cea mai răspândită terminație este „-eni”, împreună cu înruditul „-ani”. Ambele sunt forme plurale ale terminației „-an”, provenit din sufixul adjectival latinesc „-anus”. Spre deosebire de „-ești”, „-eni” și „-ani” sunt bine reprezentați și dincolo de Prut.

3. -OV/-OVA/OVCA/-EVCA

3.ovca-evca-ova-ovUrmează o serie de sufixe de origine slavă, înrudite între ele. Terminația posesivă „-ov”, folosită și în patronimice slave, vizibilă în sudul țării, este cel mai probabil de influență bulgărească. Femininul „-ova” pare mai răspândit în zonele de sud vest, probabil sub influență sârbească, și Republica Moldova, sub cea rusească. Tot de influență rusească sunt sufixele „-ovca” și „-evca”, cu terminație diminutivală „-ca”. Spre deosebire de Moldova, în România există o singură localitate cu un astfel de prefix, Jurilovca, populată de ruși lipoveni.

4. -OARA/-IȚA
4.-oara-ițaTot slavon e și sufixul „-ița”, foarte răspândit în nume de localități și cursuri de apă (Bistrița, Reșița, Ialomița).

5. -ĂU/-EU/-OU
5.-ău-euTerminațiile „-ău” și „-eu” sunt frecvente mai ales în Ardeal datorită faptului că nume de localități ce se termină cu vocală mijlocie (o, ö) au tendința să devină diftongii de mai sus (precum numele Szabó->Sabău). „-ou” pare să aibă altă origine, judecând după distribuție.

Una din teoriile privind originea numelui Chișinău postulează o origine maghiară, asemănătoare cu a localității Chișineu-Criș (din ungurescul Kisjenő).

6. -ANCA/-IȘTE(A)

6.-iște-anca„-iște”, cu  forma articulată „-iștea”, este tot un sufix colectiv de origine slavă.  Interesant că forma articulată predomină în Regat, pe când cea nearticulată în Ardeal.

Terminația „-anca” e tot slavon, în general apare sub forma „-eanca”, dar există și localități precum „Ianca”.

7. -Ș/-ĂUȚI/-IOL/-OE
7.-ș-iol-ăuți-oePatru sufixe puternic regionale. În primul rând se observă concentrația ardelenească a localităților care se termină cu litera „-ș”. E vorba din nou de adaptări ale unor nume ungurești terminate în sufixul adjectival „-s”.

Apoi urmează două sufixe de origine slavă – „-ăuți” prezent în Bucovina (Rădăuți, Cernăuți) și -oe, pe filieră rusească, prezent în Republica Moldova.

„-iol” este de origine turcă, și este transformarea lui „-öl” în română, ca de exemplu „tekirgöl” în „techirghiol”, unde „göl” înseamnă „lac”.

8. -AR(I)

8.-ar.iSufixul „-ar”, cu forma plurală „-ari”, este unul care denotă meserii. Probabil multe localități cu acest sufix și-au primit numele de la meseria primilor săi locuitori.

9. -EL/-ȘOR/-UT
9. diminutive

„-el”, „-șor” și „-ut” sunt sufixe diminutivale, precum slavonescul „-ca” de mai sus.

10. -FALĂU/-TELEC/-CHIU/-HEI
10. ungurestiCâteva mai rare, tot de origine maghiară:

„falău”  de la „falú” („sat”),

„-telec” de la „telek” („parcelă de pământ”),

„-hei” de la „hely” („loc”), de multe ori în formatul „vásárhely” însemnând „(loc de) târg”. De exemplu „Târgu Mureș” s-a numit mai demult „Mureș-Oșorhei”. Pe lângă asta, numele localității Orhei din Republica Moldova vina tot din ungurește, de la „várhely”, „loc de cetate”.

„-chiu” e probabil de la localități al căror nume se termină în „k” și primesc un sufix adjectival „-i”.

11. SÂN-/SFÂNT-/SFINȚ-
11. SfintiPelângă sufixe am vrut să văd distribuția prefixelor cu sfinți.  Interesant că „Sân-”, moștenit pe filieră latină e folosit aproape exclusiv în Ardeal. „Sfinț” se găsește doar la Sfințești, în Teleorman.

Extra.

Deoarece nu eram sigur dacă multitudinea terminației „-ești” în Apuseni este reală sau se datorează doar faptului că sunt pur și simplu mai multe localități acolo în general, am decis să fac o hartă a frecvenței sufixului. Astfel, în fiecare unitate de suprafață (acel hexagon) am verificat cât % din totalul localităților se termină în „-ești”. Iată rezultatul.Frecventa hex

 Hărți realizate în QGIS, cu date disponibile on-line (geo-spatial.org și mapcruzin,com pentru localități, diva-gis.org pentru județe/raioane).