“Cezar” ca titlu imperial

Weekendul trecut, pe 15 martie, s-au împlinit 2058 de ani de la asasinarea lui Gaius Iulius Cezar. Timp de aproape două milenii cineva undeva (de obicei un monarh) purta un titlu derivat din numele acestui om de stat roman. Nemţescul “Kaiser” sau slavonescul “Ţar” sunt ambele derivate din cognomenul “Caesar”, iar sultanul otoman de la Ţarigrad purta printre titlurile sale şi pe acela de “Kayser-i-Rûm” – Împărat al Romei – considerându-se continuator al basileilor bizantini. Ultimul “Cezar” a fost, în mod surprinzător însă tatăl reginei Elisabeta a II-a al Marii Britanii, regele George al VI-lea, ultimul “Împărat al Indiei” (până în 1948), numit în limbile hindi şi urdu “Kaiser-i-Hind”.
Caesar
Cu toate astea, titlul de “kaisar” nu a fost purtat doar de împăraţi. În perioada bizantină, acest titlu era dat unor rude apropiate ale împăratului, sau chiar unor regi străini, cum ar fi hanul Tervel al Bulgariei, sau George al II-lea al Georgiei.

Totuşi, legătura dintre imperiu şi numele lui Iulius Cezar este atât de puternică, încât în numeroase limbi europene însuşi termenul de “împărat” derivă din numele persionajului istoric, cu precădere în Europa centrală şi nordică.Emperor_map

Inspiraţie: Reddit; Sursă date: Wikipedia şi Wikţionar
Grafic realizat în Excel şi Inkscape. Hartă în Inkscape.

Advertisements

Portul Brãila în 1840

A treia vizualizare despre Valahia secolului XIX, ilustrând numărul corăbiilor încărcate la Brăila în 1840 și cantitatea de marfă destinată exportului. Pe lângă arhicunoscutele state din vremea aceea, mai apar și nave sub pavilion mai obscur, precum „Regatul Sardiniei” și „Regatul celor Două Sicilii” (numit și Regatul Neapolelui) din Italia, „Principatul de Samos”, vasal otoman din 1834, parte a Greciei abia din 1912 sau „Statele Unite ale Insulelor Ioniene”, protectorat britanic până în 1864.Corabii_V

Varianta în engleză: Click aici.

Datele sunt, la fel ca în postările anterioare, din Anuarul Prințipatului Țării Românești – 1842 (via TR). Grafic realizat în Inkscape.

Bacalaureat 2014 – Limba romana si limba materna

Analiza de față pornește de la o idee simplă (și un precedent polonez). Având disponibile datele de la bacalaureatul din 2014, se pune întrebarea oare cum se distribuie notele la probele scrise de limba română și limba maternă pentru secția română, pentru secția maghiară, respectiv pentru celelalte secții (germană, slovacă, etc.)?

Ro_RomanaPornim de secția română, limba română, care este concomitent și limba maternă a celor de la acestă secție. Având în vedere că nota minimă de trecere la o materie este 5, observăm că există o tendință puternică de rotunjire în sus a notelor chiar înainte de acest prag, dar tendințe similare găsim și înainte de fiecare cifră rotundă („decât un 6,90, mai bine un 7”). Valoarea mediană (un fel de medie mai sănătoasă) în cazul de față este de 6.05, sau altfel zis, elevul mediu de la secția română ia nota 6.05 la limba română.
Hu_1Un fenomen interesant are loc la secția maghiară. Pe de o parte, notele la limba română tind să fie mai mici decât cele de la secția română, pentru că aici, româna nu este limba maternă a elevului, materia nefiind la fel de ușor de abordat ca unui românofon nativ. Pe de altă parte, ne-am aștepta ca nota la limba maghiară să aibă o distribuție similară cu limba română la secția română, fiind vorba în ambele cazuri de limbile materne ale elevilor. Ei bine, maghiarii tind să aibă note mult mai bune la maghiară, decât românii la română.
Hu_2Un grafic similar cu cel precedent, doar că distribuția la română și maternă sunt în oglindă, pentru a se observa decalajul dintre cele două. De remarcat rotunjirile, atât la note întregi cât și la 50 de sutimi.
OtherLa celelalte secții (luate laolaltă) deviația spre notele mari e și mai mare, și nu numai la limba maternă, ci chiar și la limba română. De altfel am luat „celelalte minorități” separat de cea maghiară tocmai pentru că există o diferență majoră între cele două grupuri: minoritatea maghiară are un număr foarte mare de membri, și, spre deosebire de minoritatea romă, numeroasă și ea, și minoritățile mai mici, un grad mult mai mic de asimilare lingvistică și culturală.
Hu_AgregatCe e totuși de menționat în cazul minorității maghiare este că dacă se face media dintre limba română și cea maternă, distribuția se apropie de distribuția limbii române la secția română, chiar dacă valoarea mediană este un pic mai mare.
MatematicaRămâne totuși întrebarea de ce maghiarii sunt mai buni la maghiară decât românii la română. Una din posibilități ar fi că pur și simplu secțiile maghiare sunt mai bune și scot elevi mai bine pregătiți. Am încercat să văd dacă la matematică elevii de la secția maghiară au note mai bune decât cei de la secția română. Cu toate că există un pic de diferență (și nu în favoarea secției maghiare), în linii mari, cele două secții par a fi la același nivel. Așa că explicația ar putea să fie în altă parte. Fie statutul de limbă maternă minoritară îi conferă un prestigiu pe care limba română, ca limbă oricum oficială, n-o are în clasele secției românești, fie există diferențe în modul de redactare al subiectelor de bac, sau în modul de corectare (oricum parțial subiectivă) a lucrărilor.

Urban vs. Rural
Urban_vd_RuralE bine știut că mediul rural e mai slab în ceea ce privește învățământul dar n-am crezut că distribuția notelor pe urban vs. rural să aibă o linie așa clară ca cea de mai sus. Și oscilația histogramelor de mai jos arată clar că media la oraș e mai mare decât cea la sat, indiferent de care limbă sau secție vorbim.UrbanRuralRoHuȘi sub formă de tabel:Val_MedianȘi pentru context, diviziunea ca număr a elevilor pe urban vs rural în fiecare din cele 3 cazuri. Mă așteptam ca proporția să fie mai aproape de distribuția populației generale, însă diferența e posibil să rezulte din elevii care fac naveta la școală la oraș. Distro_mediu

Sursă date: data.gov.ro. Grafice realizate cu Excel și Inkscape.

Székelyföld Popart

Plictisiți de obișnuitele reprezentări, încercăm și altceva. În cazul de față, niște vizualizări de tip choropleth, în stil Andy Warhol, ale Ținutului Secuiesc, după viziunea Consiliului Național Secuiesc. E vorba de 4 hărți cu proporții etnice (maghiari, români, romi și altele) și câte una cu proporția urban/rural, respectiv femei/bărbați.
WalaholRealizat în QGIS și Inkscape. Date de pe Wiki.