Tag Archives: comunism

The curious case of Romania’s Gheorghe Doja streets

Having streets in Hungary named after a Hungarian historical figure is nothing unusual. It’s by no means that unheard of to have streets in neighboring countries bear said name, provided  that we’re talking about areas where ethnic Hungarians make up a significant slice of the population. But what sets Dózsa György apart is that his name was used to christen street all across Romania, including many town where few, if any, Hungarians have lived. A weird relic of early communist times, when revolutionary credentials were more important than national origin…

dozsa-doja-infographic

Made in QGIS and Inkscape.
Data: OpenStreetMap and the Romanian Permanent Electoral Authority

Romanian version: Link

Magyarország: államfõk (Ungaria: Sefi de stat)

A magyar államfők szülőhelyét jelképező térkép, egy hasonlo román térkép után. A kommunista rendszerben két államfő volt igazábol: a jogszerint (Kormánytanács/Elnökí tanács elnőke) és a de facto vezető (a Munkáspárt főtitkára például).
HU_Heads_huHărți create pe modelul celui românesc. Având în vedere că principalul subiect generat de acea hartă a fost reprezentarea slabă a transilvănenilor printre șefii de stat (era înainte de alegerea lui Johannis), am fost curios să văd dacă Ungaria stă mai bine la acest capitol.
HU_HeadsQGIS + Inkscape. Date de pe Wikipedia Engleză și Maghiară

Harta austroungară via: „MPIDR [Max Planck Institute for Demographic Research] and CGG [Chair for Geodesy and Geoinformatics, University of Rostock] 2012: MPIDR Population History GIS Collection (slightly modified version of a GIS-File by Rumpler and Seger 2010) – Rostock. Rumpler, H. and Seger, M. 2010: Die Habsburgermonarchie 1848-1918. Band IX: Soziale Strukturen. 2. Teilband: Die Gesellschaft der Habsburgermonarchie im Kartenbild. Verwaltungs-, Sozial- und Infrastrukturen. Nach dem Zensus von 1910, Wien.”

Localitati cu nume de sefi de stat comunisti

O continuare firească a postării precedente, iată două hărți cu aproape toate localitățile ce au purtat numele unor șefi de stat comuniști. Stalingrad și Leningrad sunt poate cele mai cunoscute, dar au existat zeci de „Leninscoe”, „Leninski” și „Lenino” în fostul spațiu sovietic, inclusiv un „Gheorghiu-Dej” în Rusia.
Final_1Deși multe din satele și cătunele cu astfel de nume au rămas așa în Rusia, Ucraina și Belarus, orașele mari au fost redenumite, unele în valul de destalinizare, apoi după căderea comunismului.
Final_2Dimensiunile localităților sunt în principiu proporționale cu populația. Sursă date: Wikipedia Rusă și Yandex. Realizat în QGIS și Inkscape.

PS. 5.II.2015 – Completat hărțile cu Gottwald și Chioibalsan

Strazi redenumite

Pe lângă cele mai frecvente nume de străzi din România, registrul secțiilor de vot îți permite să realizezi și un top cu numele de străzi rebotezate.  Cum ultimul mare val de redenumiri a avut loc acum un sfert de secol, o dată cu căderea comunismului, merită văzute ce nume au fost eliminate o dată cu revoluția.ComunisteDate:

23 august 1944 – are loc lovitura de stat prin care regele Mihai dispune arestarea mareșalului Antonescu și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste. Numită de comuniști „Revoluția de Eliberare Socială și Națională, Antifascistă și Antiimperialistă”.

30 decembrie 1947 – „Ziua Republicii” – are loc abdicarea forțată a regelui Mihai și proclamarea „Republicii Populare Române”.

6 martie 1945 – instaurarea primului guvern „muncitoresc”, cel al lui dr. Petru Groza

7 noiembrie 1917 – „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”, prin care bolșevicii, în frunte cu V. I. Lenin, preiau puterea în Rusia. Potrivit calendarului iulian, încă în uz la acea vreme în Rusia țaristă, revoluția a avut loc pe 25 octombrie.

1 mai – „Ziua Internațională a Muncii”, decretat în 1889 de Congresul Internaționalei Socialiste, în memoria victimelor grevei generale din Chicago.

11 iunie 1948 – Marea Adunare Națională votează Legea 119 privind „naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi”

13 decembrie 1918 – „Ziua Tipografilor” – marca ziua în care aproximativ 600 de muncitori tipografi au ieșit la protest, fiind reprimați sângeros de forțele de ordine.

16 februarie 1933 – a avut loc marea grevă de la Atelierele CFR Grivița, în care a fost implicat și Gh. Gheorghiu-Dej. Greva a fost reprimată violent.

Persoane:

Karl Marx – (1818-1883) și Friedrich Engels – (1820-1883), filosofi politici germani, întemeietorii teoriei socialismului științific și autorii „Manifestului Partidului Comunist”

V.I. Lenin (născut „Ulianov”) – (1870-1924) revoluționar rus, primul lider al Uniunii Republicii Sovietice Socialiste.

Gheorghe Gheorghiu-Dej – (1901-1965) lider comunist al Republicii Populare Române, predecesorul lui Ceaușescu.

dr. Petru Groza – (1884-1958) om politic, liderul primului guvern „comunist”

Alexandru Sahia – (1908-1937) publicist și scriitor român, de orientare socialist-comunistă.

C-tin Dobrogeanu Gherea – (1855-1920) critic literar și membru marcant al Partidului Social Democrat Român.

Vasile Roaită – (1914-1933) muncitor feroviar român, a murit împușcat în timpul grevei de la Atelierele CFR Grivița (vezi mai sus).

Ștefan Gheorghiu – (1879-1914) militant socialist român . Academia de Studii Politice din București i-a purtat numele.

Gheorghe Dimitrov – lider al partidului comunist bulgar și prim-ministru al Bulgariei intre 1945 – 1949.

Ilie Pintilie – (1903-1940) muncitor feroviar și lider comunist român, mort în urma cutremurului din anul 1940 în închisoarea Doftana.

Altele:

Scânteia – organul de presă al Partidului Comunist Român