4 Armenii într-o stemã

La fel ca stema României, stema Armeniei este una compusă, însă spre deosebire de noi, sau de letoni, stema statului armean se compune nu din stemele unor provincii istorice, ci dintr-o serie de patru steme statale plus încă una înfățișând mitul opririi lui Noe pe muntele Ararat, mit central în istoria acestui popor. Față de Armenia de astăzi, care în fapt, cuprinde nu doar Republica Armenia, ci și Republica Artsakh (a Karabahului de Munte), stat separatist nerecunoscut de comunitatea internațională, cele 4 Armenii istorice se remarcă nu doar prin dimensiunea teritoriul controlat la apogeu, ci și, în cazul Ciliciei Armene, prin poziția ei la mare distanță de zona Caucazului.

Hărți create în Inkscape din elemente de pe Wikimedia Commons.

Remake: Funambulist si Fortareata Paris

Întrt-un articol destul de interesant de pe Funambulist, intitulat „The Unequal Access to Fortress Paris: Different Gate Typologies for Poor and Wealthy Municipalities”, Léopold Lambert argumentează că există o corelație între tipurile de traversări a bulevardului parizian Périphérique (centura care separă Parisul propriu-zis de suburbii) și nivelul economic al suburbiilor/sectoarelor despărțite de acest „bulevard”. Pe scurt, ce încearcă autorul să ilustreze este faptul că cei din cartierele sărace tind să fie ținuți în afara Parisului prin subtraversări (care sunt, prin natura lor întunecată și împuțită, agresive asupra simțurilor și generoatoare de stări de anxietate), pe când cei mai bine situați social beneficiază de treceri aproape insesizabile, Périphérique-ul trecând el însuși în subteran.

Cu toate acestea, harta folosită în articol (cea de mai sus), pare insuficient de expresivă pentru transmite rapid această corelație. În acest sens, am propus două variante îmbunătățite, una minimală, și una maximală.

Cea minimală propune marcarea cromatică a „porților”, ca o completare a simbolurilor folosite, astfel încât să se poate citi mai bine distribuția fiecărui tip de „poartă”, fără însă a marca cromatic și nivelul economic al cartierelor/suburbiilor, precum în varianta maximală.

Licența hărților: Creative Commons Attribution-NonCommerical-ShareAlike 4.0