Raialele turcesti din tarile romane

Raiá, raiale, s. f. 1. Teritoriu ocupat și administrat direct de autoritățile militare turcești. 2. Nume dat de către turci locuitorilor din Moldova și Țara Românească, datori să le plătească tribut. – Din tc. rāyā

Din nou, o hartă pentru Wikipedia, despre raialele turcești din Moldova și Țara Românească, un fenoment descris mai pe larg într-un articol excelent, ce merită citit în întregime:

„După ocuparea Bulgariei şi a Dobrogei, turcii au [stabilit] pe malul stâng al fluviului o serie de capete de pod, puncte de sprijin pentru noi cuceriri. În interval de peste un secol, ei au ocupat, în etape, cetăţile: Turnu, Giurgiu, Brăila, Chilia, Cetatea Albă şi Tighina. Devenite cetăţi de margine turceşti, acestea au fost întărite cu garnizoane puternice. Pentru întreţinerea garnizoanelor, turcii au adăugat fiecărei cetăţi un teritoriu cu un număr mai mare sau mai mic de sate (Turnu, de pildă, avea trei sate, Giurgiu circa 25, Brăila cam de două ori atâtea), pe care le-au pus sub administraţie turcească. Aceste teritorii au format marginile militare ale imperiului, numite raiale sau, cu un termen militar, serhaturi, adică cetăţi de margine.[…]

Legăturile paşei de Silistra cu ţările române erau mult înlesnite de raialele de la Dunăre, care constituiau pentru turci porţi deschise, prin care se putea pătrunde cu uşurinţă pe teritoriul ţării. Pe lângă această importanţă strategică, ele au servit timp de secole ca refugiu nemulţumiţilor din ţară şi au fost focare de intrigi şi uneltiri, prin care se întreţinea în ţările române – cu încurajarea autorităţilor turceşti – o permanentă stare de nesiguranţă, ceea ce uşura mult stăpânirea acestora de către Poartă. În sfârşit, prin aşezarea lor la vadurile principale ale Dunării, ele îndeplineau o importantă funcţiune economică, servind, pe de o parte, drept antrepozite pentru aprovizionarea cetăţilor de la Dunăre şi a capitalei Imperiului, iar pe de altă parte, datorită îndrumării comerţului românesc către sud, asigurând tezaurului turcesc importante venituri din vămi. Domnii români ţineau în fiecare raia de pe teritoriul ţării câte un agent diplomatic numit capuchehaie, care făcea, în numele lor, legătura cu comandanţii respectivi.”

Advertisements

Cealalta Secuime

„[Județul Săcuieni] începe asemenea din mijlocul [Țării Românească] și merge până la hotarul Transilvaniei, având o parte câmp și două părți muntoase, unde sunt vii și poame multe și de unde ardelenii cumpără cel mai bun vin. Orașul de căpetenie se numește Văleni, care este și schelă [punct vamal] la un drum mare ce merge în Transilvania; mai este și alt târg și o ocnă de sare, anume Slănic.” – Mihail Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor
Harta a fost creată pentru articolul Wikipedia descriind județul istoric al Săcuieniului, despre care am aflat din cartea foarte sexy a Constanței Vintilă-Ghițulescu: În șalvari și cu ișlic – Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea.

Cunoscută și ca Saac, județul își ia numele de la populația venită aici din Ținutul Secuiesc, o migrație nu tocmai surprinzătoare, având în vedere că în nordul Țării Românești sunt multe dovezi ale unor mișcări similare de populație, și anume sate-perechi de tip Ixulești-Pământeni (cu populație locală) și imediat lângă, Ixulești-Ungureni, cu populație din Regatul Ungariei (care includea Ardealul). De altfel, există câteva localități prin zona fostului Saac ce au o rezonanță ungureasco-ardelenească (Lapoș, Tisău, Cislău).

Așa că pentru cel puțin două secole și jumătate, între 1577 când apare una din primele atestări, și 1829, când e desființat și absorbit de județele Buzău și Prahova, a existat un „ținut secuiesc” și în Țara Românească.

Ardealul si prim-ministrii

E clar că ardelenii sunt sub-reprezentați în harta șefilor de stat, motiv pentru care a și fost share-uit pe Facebook de mai mulți utilizatori. Voi reveni cu o postare ulterioară în care să explic de ce dracul nu e chiar așa de negru cum pare în privința asta.

Totuși rămâne o altă întrebare: Sunt ardelenii subreprezentați printre prim-ministrii României?

Pentru a putea răspunde, trebuie să clarificăm niște lucruri.

În primul rând avem de-a face cu două perioade distincte, în care ponderea Ardealului este diferită: perioada republicană (comunistă și post-comunistă), unde populația Ardealului are o pondere mai mare din întreg, spre deosebire de perioada interbelică, unde aparteneța Basarabiei, Bucovinei de Nord și Cadrilaterului restrâng ponderea transilvană. Prin urmare, există două baremuri de comparație: pentru intervalele 1947-1989 și 1990-2014, am folosit datele de la ultimul recensământ, iar pentru interbelic, datele de la recensământul din 1930. Pentru datele însumate ale intervalului 1918-2014 am utilizat to recensământul din ’30, pentru că aveam în ecuație toată România Mare.

În al doilea rând cum judecăm un mandat de premier? Contează numărul premierilor, sau lungimea mandatelor lor? Să zicem că avem un ardelean premier șase ani, și trei dobrogeni câte un an. Dacă numărăm premierii, Dobrogea domină 3 la 1, în schimb dacă privim lungimea mandatelor lor, Ardealul câștigă 2 la 1. Pentru o reprezentare cât mai completă, am inclus ambele perspective.

Și nu în ultimul rând, ce înțelegem prin „Ardeal”? Vorbim doar de Ardealul propriu-zis, Transilvania istorică, de dincolo de Piatra Craiului, sau de Ardeal în sensul său cel mai larg, acela de „toate posesiunile părții ungurești a Austro-Ungariei ce aparțin acum României”, adică Transilvania, Crișana, Maramureș și Banat? E o întrebare importantă, pentru că un premier ardelean va reprezenta mai mulți sau mai puțini cetățeni în funcție de „Ardealul” la care ne rapărtăm. De altfel, această ultimă chestiune pare să influențeze cel mai mult răspunsul la întrebarea noastră.

Dacă luăm doar Transilvania istorică, atunci premierii par să reprezinte bine regiunea, aceasta fiind chiar suprareprezentată în perioada republicană, însă Crișana, Maramureșul și Banatul rămân regiuni nereprezentate. Dacă luăm în schimb Ardealul maximal, premierii nu par să se ridice la cota cerută de populația regiunii, în special în perioada interbelică.

PM_analisysÎn concluzie, nu există un răspuns final la întrebarea noastră, căci răspunsul depinde de cum vrem să citim datele. Merită totuși să remarcăm faptul că există niște anomalii mult mai mari în ceea ce privește celelalte regiuni (subreprezentarea Moldovei, dominația actuală a Bucureștiului în defavoarea Munteniei și Olteniei, etc).

Grafice create în Excel. Vizualizărea finală în Inkscape. Datelel luate de pe Wiki. Regiunile istorice sunt cele definite în recensământul din 1930, iar pentru 2011, aproximarea cea mai apropiată de 1930, folosind județele actuale. Bucureștiul a fost analizat separat față de Muntenia/Sud, pentru că, fiind capitală, ar distorsiona datele regiunii respective.

România: sefi de guvern

RO_PM_1O hartă care vine ca și completare la harta șefilor de stat, după ce unii s-au mirat că Maniu, Vaida-Voevod sau Boc nu apar printre șefii de stat. Premierii interimari nu sunt incluși. 

RO_PM_city

Harți create în QGIS, post-producție în Inkscape (Legendă, etc.). Sursă date: Wiki.

Va urma și o analiză detaliată a șefilor de stat, respectiv de guvern, pe regiuni și perioade istorice. Stay tuned.

Europarl: Oradea

O cartare a voturilor din Oradea la ultimele europarlamentare. Fiecare diviziune e o secție de vot. Câștigătorii:

WINRAR

Principalii concurenți electorali:PSDUDMRPNL PDLPMP FCDreaptaDiaconuCostea PRMExtra:DensTotalWinner2Harta secțiilor de vot a fost făcută în ArhiCAD, după lista secțiilor de vot conform Ordinul Prefectului nr. 113 din 22.04.2014. Datele au fost sortate printr-un script python și atașate hărții în QGIS. Hărțile finale generate prin QGIS au fost retușate în Inkscape (titlu, legendă, etc.).

Europarl: Redistribuire ’14

Reshuffle RoÎntre alegerile europarlamentare și sesiunea inaugurală a noului parlament european au loc negoicieri și se formează grupuri parlamentare cu noii aleși. Grupurile, formate din minim 25 de europalamentari din cel puțin 7 state, au dreptul la locuri în comisiile de specialitate, timp suplimentar la podium, precum și la subvenții.

Marea luptă la negocierile de anul ăsta a fost între Conservatori (ECR) și Eurosceptici (EFD), ambele dominate de britanici și chestiunea referendumului de Brexit, respectiv între Eurosceptici și un al doilea posibil grup eurosceptic, al Dreptei Extreme, dominat de Frontul Național francez și Partidul pt. Libertate olandez.

Ca o notă suplimentară, linia divergentă galbenă ce migrază de la ALDE la PPE este saltul PNL-ului în barca popularilor, pe fondul alegerilor prezidențiale din toamna anului acesta ce au dus la „unificarea dreptei”.

Grafic realizat în Inkscape, cu date luate de pe Wikipedia. Grosimile liniilor sunt proporționale cu numărul europarlamentarilor.

Wiki Bihor Bilingv

Bihor

Inspirat din articolul „O Transilvanie, două lumi” și observații proprii cum că cele două Wikipedii (Ro și Hu) tind să se axeze pe părți diferite ale istoriei, am făcut un experiment. Am scris un progrămel în python care să intre pe articolele localităților din Bihor de pe cele două wikipedii și să identifice anii menționați în articole. Am grupat anii pe decenii, și am făcut graficul de mai sus cu frecvența mențiunilor (mai pe larg: am introdus anii in Excel, am facut un grafic, exportat ca pdf, l-am deschis cu Inkscape si l-am editat ca imagine vectoriala .svg).

Ce se observă:
* lipsa datelor importante înainte de sec. 13
* accent pus de wiki maghiar pe sursele documentare medievale (mai ales cel din 1332-7) și pe recensămintele austriece și austro-ungare
* accent pe istoria dualistă la wiki-maghiar, accent pe istoria post-unire la wiki-român

Freetown: Slobozia

slob_ro
Slobozíe, slobozii, s. f. (Înv.) Sat de coloniști (băștinași sau străini) care aveau pe o perioadă oarecare scutire de bir sau de prestații. – Slobod + suf. -ie.

Primele experimentări cu un program de tip GIS (QGIS). Preluarea datelor de pe Wikipedia s-a făcut cu un script personal în python.

Post-producție în Inkscape.

Varianta-n engleză uploadată și pe Wikimedia Commons.