Vita de vie in heraldica judetelor romanesti

Privire de ansamblu
O_Judete Vie-Vin

Ca prefață la un proiect mai amplu actualmente în lucru, împreună cu Bogdan de la Printre Vinuri am realizat un mic studiu al confluenței heraldicii cu viticultura. Fiind dintr-un județ pe a cărei stemă a apărut ciorchinele de struguri mai tot timpul era interesant de văzut cam care e situația la nivelul întregii țări.

În momentul de față, există două grupuri de județe cu stfel de steme: în vest Satu Mare-Sălaj-Bihor-Arad și în sud-est Vrancea-Buzău-Prahova, ambele zone cu o lungă tradiție în viticultură. O privire asupra situației din secolul al XIX-lea arată că și atunci aceleași două zone ieșeau în evidență, împreună cu o a treia zonă cu lungă tradiție: Podișul Târnavelor. Crișana e regiunea în care la un moment dat, în secolul al XIX-lea, s-a investit destul de mult și se exporta iar zona subcarpaților de curbură, Dealu Mare, e una dintre cele mai bune pentru vinuri roșii de la noi.

Astăzi
O_PostComunism Vin

O_PostComunism Vin ORAS

În mod tradițional, stemele județelor din Moldova și Țara Românească erau simple, conținând una-două elemente ușor identificabile. Unele au rămas până astăzi, ca de exemplu Gorj (un cerb), Dâmbovița (o căprioară) sau Iași (un cal), etc., pe când altele au devenit destul de complexe. Avem 3 județe care în acea perioadă trimiteau la tematică viticolă: Saac (sau Săcueni) în Muntenia – un butuc de vie –, respectiv Putna (un Bachus bând călare pe butoi) și Tecuci (un ciorchine) în Țara Moldovei, toate trei în zona aproximativă a Subcarpaților de Curbură. Județul Saac a fost desființat în 1845, iar butucul de vie a intrat pentru o vreme în componența stemei Prahovei.

În secolul al XIX-lea
Tarile Romane 1800 Vin

Ca o paranteză, în zona extracarpatică mai avem ținutul Akerman (Cetatea Albă), al Guberniei țariste a Basarabiei, unde găsim viță de vie în stemă. O dată cu includerea în teritoriul României, tematica rămâne, și chiar și astăzi, zona Bugeacului (zona de dincoace de Nistru a regiunii Odessa) încă are numeroase raioane pe a căror stemă apare vița de vie.

O_Basarabia vin

După 1918, noile steme județene transilvane s-au inspirat în mare parte din stemele anterioare, austro-ungare. În ceea ce privește vița de vie, acesta dispare doar de pe stema județului Cluj, și apare pe cea a Aradului. E posibil ca dispariția viței din zona Clujului să se datoreze efectelor filoxerei.

Ardealul în perioada austro-ungară
O_Ungaria Mare Vin

Filoxera a apărut la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX și e o insectă care ataca rădăcina viței de vie, planta uscându-se. Atactul a fost la nivel european, toata lumea a avut de suferit, și și la noi ea a distrus foarte multe plantații vechi, unele iremediabil. Clujul a suferit masiv de pe urma filoxerei (ca de altfel și Bihorul), dar e posibil ca unii factori precum existența uneor domenii în Bihor, Satu Mare sau Sălaj, unde diverși nobili au adus muncitori șvabi și au oferit scutiri de taxe lucrătorilor din viticultură, să fi permis județelor din Crișana să-și revină mai bine. De asemenea, extinderea orașului Cluj pe dealurile din jur a micșorat suprafețele unde se putea planta viță de vie.

În interbelic
O_Interbelic Vin

O_Interbelic Vin Oras

Între 1938 și 1968 județele dispar și sunt înlocuite cu ținuturi și apoi cu regiuni. Dacă stemele ținuturilor interbelice nu conțin reprezentări de struguri sau viță, regiunile din timpul comunismului nici nu par să fi avut steme. Ele reapar însă la câțiva ani după reforma administrativă din 1968, însă într-o formă ce reflecta ideologia vremii. Deoarece regimul își clama legitimitatea din păturile muncitoare (proletariatul și țărănimea), noile steme reflectau sectoarele industriale și agricole cu rol important în economia județului (deși uneori s-au incorporat elemente heraldice anterioare). Pe de altă parte, în perioada socialistă s-a și plantat multă viță, mergându-se pe randament mare pe hectar, în dauna calității, fiindcă se exporta mult vin. E posibil ca unele județe să încerce să-și arate locul fruntaș în acest sector prin heraldică, deși Moldova are o tradiție în producția de vin (în cantități semnificative) de multă vreme.

În zona Dobrogei mai observăm un fapt demn de menționat. Cu toate că Murfatlarul este un brand foarte cunoscut astăzi, viticultura în Dobrogea (modernă, nu vorbim de perioada antică) are un început relativ târziu și se dezvoltă puternic în comunism. Asta explică de ce partria Murfatlarului se manifestă în heraldică așa târziu.

În ceea ce priveșt Ardealul, deși județele ceaușiste nu includ și vechile județe Târnava Mare și Târnava Mică, vedem apariția ciorchinelui de struguri în stema județului Alba, județ ce include și extremitatea vestică a acestor vechi județe. De asemenea, comuniștii au incorporat și vechea stemă a Mediașului (o palma ce susţine un butuc de viţă-de-vie cu trei ciorchini) în noua stema municipală, fiind singurul municipiu din acea perioadă a cărei stemă trimite la viticultură.

În perioada post-decembristă se revine grosso modo la tradiția heraldică interbelică. Astfel reapare Bihorul, deși aici nu există nici un îmbuteliator, însă dispare Constanța, deși are una din cele mai mari suprafețe agricole plantate cu viță de vie. Totodată e posibil ca în Constanta, Vaslui, Iași, etc simbolul viței să fi dispărut și datorită privatizării, domeniul respectiv nemai fiind unul reprezentativ pentru țăranii din județ ci pentru un grup de afaceriști din județ, implicați sau nu politic. Fostele IAS-uri au ajuns private, în mâinile unor indivizi din sfera politică, si cei care au facut stemele s-ar putea să fi considerat că nu mai sunt reprezentative. Mai dispar județele Vaslui, Iași, Galați, în Moldova, Alba în Ardeal și Vâlcea în Oltenia.

În comunism
O_Comunism Vin

Hărți realizate în Inkscape. Steme preluate în general de pe Wikimedia Commons.

3 thoughts on “Vita de vie in heraldica judetelor romanesti”

  1. Îmi plac foarte mult hărțile. Nuanțele sunt plăcute, realizează un contrast bun și împreună cu stemele sunt alcătuiesc o imagine de ansamblu unitară. Bineînțeles, culorile te trimit cu gândul la… vinuri. Și informația este foarte interesantă.

    Like

    1. Mulțumesc mult pentru apreciere, am încercat să armonizez pe cât posibil toate elementele. Viticultura și oenologia e un subiect la care voi mai reveni.

      Like

  2. Ca off topic.
    Ce dezastre de steme avem, doamne apără. Atât de complicate, nu transmit nimic clar, nu-s omogene, o mie de variante de culori heraldice. Măcar stemele Habsburgice erau omogene, chiar dacă urmau acelaşi model complicat.
    Să nu vorbim de umplerea lor de simboluri absurde, gen stema Moldovei peste tot în nordul Ardealului.
    Fiecare locuitori a unei localităţi au o poreclă, o legendă de intemeiere, aia ar trebui să apară pe stemă, chiar dacă mai rănescîn orgoliu. Dar poveştile vând, o formă mai simplă transmite un mesaj.
    Frumoasă grafică.

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s