Întotdeauna când apare subiectul bilingvismului româno-maghiar și al statutului limbii maghiare în România, apare invariabil comparația cu celelate state europene. Pe de o parte unii vor insista că „nicăieri nu au minoritățile atâtea drepturi ca la noi”, pe de altă parte vor curge contra-exemplele de state europene cu autonimii, sau cu legislație mai bună decât cea românească.
Exemplul meu preferat e Finlanda, și asta deoarece Finlanda e similară României din anumite puncte de vedere. Majoritatea lingvistică are o pondere de 91% în ambele țări, iar vorbitori de suedeză (5,4%) se apropie de procentul maghiarofonilor din România (6,7%), fiind și ei, la fel ca maghiarii din România, concentrați geografic în anumite zone (coasta de vest și sud a Finlandei și insulele Åland).
Evident, există și diferențe. Dacă în Finlanda, vorbitorii de suedeză au contribuit activ la dezvoltarea conștiinței naționale finlandeze (în detrimentul Imperiului Țarist), în spațiul transilvan, naționalismul românesc și cel maghiar au fost forțe divergente, clădind proiecte naționale necompatibile.
Totuși Constituția Finlandei oferă un model interesant de bilingvism, ușor aplicabil în cazul României. Pe scurt, portrivit Constituției, există 2 limbi naționale – finlandeza și suedeza – iar pentru ca o municipalitate să folosească una sau ambele limbi naționale, trebuie să aibă cel puțin 8% vorbitori ai acelei limbi. Astfel sunt 399 municipalități monolingv-finlandeze, 21 bilingve cu majoritate finlandeză, 23 bilinve cu majoritate suedeză și 3 monolingv suedeze + insulele Åland (care au un statut aparte). În zonele monolingv-suedeze, vorbitorii de finlandeză trebuie să se adreseze autorităților locale în suedeză.
O prezentare mai detaliată a sistemului finlandez puteți găsi pe site-ul Universității Ottawa.
Luând sistemul finlandez și aplicându-l, mutatis mutandis, României, am avea 2776 unități ad-tiv teritoriale monolingv române, 224 bilingve, cu româna dominantă, 108 bilingve cu maghiara dominantă, 119 monolingv maghiare (cuprinzând doar 8110 etnici români) și 8 unde nici româna nici maghiara nu ar întruni pragul de 8%.
Hărți realizate în QGIS și Inkscape. Date: recensământ 2011.
A.P. 
Care este asemanarea dintre Romania si Finlanda? Istoriile sunt la fel? Nici situatia geografica ,nici cea politica nu sunt identice.
LikeLike
Am menționat unele asemănări și deosebiri în articol. Departe de mine gândul să susțin că analogia e perfectă. Dar sunt suficiente asemănări încât să merite o comparație.
LikeLiked by 1 person
Corect, analogie perfecta nu exista si nu va exista intre tari. Paralelismele merita discutate tinand cont si de diferentele…
LikeLike
Pai, daca situatia geografica ar fi identica, atunci Finlanda ar coincide cu Romania sau Romania ar fi parte a Finlandei, deci nu ar exista aceste doua tari diferite…
LikeLike
Ce perspectiva aiurea ai. Complet irelevanta la subiect.
LikeLike
Un banc vechi zice ca dece oare se cearta cele 2 natii intotdeauna argumentand cu istoria, cand conflictul e de natura geografica… cred ca putini inteleg ca e vorba de oameni in primul rand, si nu de materiile de clasa a 6-a… uitam ca obiectivismul este ingreunat de orgolii, adevarat, ajutat de prietenie, iubire de exemplu… eu le-am trait pe toate 3… e nevoie de o buna cunoastere…. dar nu poti sa faci cunostinta, sa legi prietenii prin ochelari de “stapan” si victima…. maghiarii traiesc acelasi statut de cetateni de rangul 2, cum o traiau romanii din secolul 19… si ne indepartam din ce in ce mai mult… nu m-a mai salutat in maghiara un roman de circa 5 ani… traiesc acum la Budapesta, eu vorbesc cu toti prietenii si pacentii mei romani de aici in romana… trist, unde s-a ajuns…
LikeLike
“aghiarii traiesc acelasi statut de cetateni de rangul 2, cum o traiau romanii din secolul 19” – complet neadevarat.
LikeLike
motivele pentru care modelul finlandez n-ar functiona in Romania.
1.minoritatea suedeza a contribuit major la procesul finlandez de emancipare nationala, la noi minoritatea ungara a franat puternic acest proces
2.sansele ca vreun minoritar suedez sa refuze invatarea limbii finlandeze sunt nule
3.suedia nu sustine activ miscarile secesioniste ale minoritatii suedeze
4.minoritatea suedeza nu practica discriminarea etnica fata de finlandezi.
LikeLike
1. Prima traducere tiparita in limba romana a Bibliei, Lexiconul de la Buda… mai citeste! [cu litere latine, preluate direct din paris fara contributie maghiara :p ]
2., 3. http://ro.wikipedia.org/wiki/Insulele_%C3%85land
4. ah, aici ai dreptate. minoritatea maghiara practica discriminare etnica fata de romani. Compartament tipic al minoritatilor. Asa sunt ei. Discimineaza etnic. Si majoritatea sufera sever in urma acestor disciminari. Imi pare rau.
LikeLike
1. Lexiconul de la buda a fost opera scolii ardelene, sprijinita de autoritatile austriece (din ratiuni administrative), NICIDECUM de unguri. De ce nu ai mentionat ca Viena a trebuit sa “insiste” (in limbaj profan-ordin imperativ) pentru ca lucrarea sa vada lumina tiparului? 🙂 🙂 🙂 de ce a trebuit sa fie viena imperativa fata de unguri, daca acestia sustineau aparitia lucrarii? 🙂 de ce? Fiindca ungurii s-au opus. 😦
2.3. Insulele aaland sunt cel mai prost exemplu. Sunt sub 10% din minoritatea suedeza, iar statutul lor este rezultatul unei situatii internationale complexe. Oricum ai lua-o, cazul nu suporta comparatie cu Romania.(nici macar dpdv geografic)
4.ironia (cu atat mai putin cea ieftina) nu substituie argumentele. In fine, in centrul Cluj-Napocai poti vedea tot timpul anunturi de angajare NUMAI in limba ungara.(la brutarii, magazine de pantofi, tutungerii, etc) deci sansele de angajare pentru 80+% din populatia orasului sunt..ZERO. Precizez, nu-i vorba de firme care au afaceri cu ungaria, sau specializate pe etno-turism, de exemplu, e vorba de afaceri cat se poate de comune. In anglia chestia asta se numeste “denial of equal opportunities of employment” si din experienta personala te informez ca este considerata o forma grava de discriminare.
LikeLike
@adrianmb:
5. …și marmota învelea ciocolata în staniol… (evident, în Finlanda) La noi, ungurii-s de vină.
LikeLike
Numai cand sunt de vina.
LikeLike
adrianmb, prin punctele enumerate de tine vrei sa sugerezi ca ungurii din romania, resp. Ungaria, fac aceste lucruri care zici tu ca suedezii din Finlanda/Suedia nu fac?
Poti sa ne dai te rog si niste exemple clare (documentate de surse credibile si veritabile) pentru punctele 1, 2 si 3?
De punctul patru nu ma indoiesc, din pacate. Pe de alta parte nu putem stii: a) daca minoritatea suedeza chiar nu practica nici o forma de discriminarea etnica fata de finlandezi, si b) daca discriminarea etnica din partea maghiarilor impotriva romanilor unde acestia sunt in minoritate, care exista curent, nu s-ar diminua considerabil, sau ar disparea de tot, intr-o Romanie finlandeza bilingva.
LikeLike
Sigur. pana una, alta, poti sa ma lamuresti ce inseamna “noi”?
LikeLike
Arnold, modelul pe care l-ai prezentat este intradevar unul interesant si corect. Totusi, asa cum ai subliniat foarte bine diferenta principala dintre Romania si Finlanda, cel putin in privinta diferentelor etnice, este faptul ca vorbitorii de suedeză au contribuit activ la dezvoltarea conștiinței naționale finlandeze, in timp ce in Romania, diferentele etnice au in spate niste atrocitati comise de ambele parti. Cand analizezi si apoi reglementezi o stare de fapt ce izvoraste dintr-un conflict, vorbim in cel mai bun caz, de negocieri in care fiecare parte incearca sa obtina cat mai mult. Ori in cazul Finlandei, vorbim de o relatie de prietenie pornita dintr-un obiectiv comun, care apoi s-a concretizat intr-un statut oficial ce reflecta recunostiinta si prietenie. Ar fi frumos sa fie asa si la noi, Dar atata vreme cat exista interese atat politice cat si economice spre mentinerea starii conflictuale (partide politice de extrema, care si-ar pierde complet electoratul daca n-ar mai exista conflictul etnic), mi-e teama ca oricat de egali in drepturi am fi, si unii si ceilalti vor cere intotdeauna “ceva in plus”.
LikeLike
Reblogged this on Sharing Maniak.
LikeLike