Cealalta Secuime

„[Județul Săcuieni] începe asemenea din mijlocul [Țării Românească] și merge până la hotarul Transilvaniei, având o parte câmp și două părți muntoase, unde sunt vii și poame multe și de unde ardelenii cumpără cel mai bun vin. Orașul de căpetenie se numește Văleni, care este și schelă [punct vamal] la un drum mare ce merge în Transilvania; mai este și alt târg și o ocnă de sare, anume Slănic.” – Mihail Cantacuzino, Genealogia Cantacuzinilor
Harta a fost creată pentru articolul Wikipedia descriind județul istoric al Săcuieniului, despre care am aflat din cartea foarte sexy a Constanței Vintilă-Ghițulescu: În șalvari și cu ișlic – Biserică, sexualitate, căsătorie și divorț în Țara Românească a secolului al XVIII-lea.

Cunoscută și ca Saac, județul își ia numele de la populația venită aici din Ținutul Secuiesc, o migrație nu tocmai surprinzătoare, având în vedere că în nordul Țării Românești sunt multe dovezi ale unor mișcări similare de populație, și anume sate-perechi de tip Ixulești-Pământeni (cu populație locală) și imediat lângă, Ixulești-Ungureni, cu populație din Regatul Ungariei (care includea Ardealul). De altfel, există câteva localități prin zona fostului Saac ce au o rezonanță ungureasco-ardelenească (Lapoș, Tisău, Cislău).

Așa că pentru cel puțin două secole și jumătate, între 1577 când apare una din primele atestări, și 1829, când e desființat și absorbit de județele Buzău și Prahova, a existat un „ținut secuiesc” și în Țara Românească.

2 thoughts on “Cealalta Secuime”

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s